Ursula von der Leyen, discurs despre starea Uniunii. Progresele făcute de CE în direcțiile asumate la începutul mandatului
Siguranța locurilor de muncă, facturile de la iarnă, AI și securitatea s-au aflat în centrul atenției la Strasbourg. Ursula von der Leyen a ținut în fața deputaților discursul despre Starea Uniunii.
Discursul este momentul în care se evaluează ce a reușit Comisia în ultimul an și se trasează obiectivele pentru viitor. La Strasbourg a avut loc unul dintre cele mai importante evenimente politice ale anului: discursul despre Starea Uniunii, susținut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Este bilanțul anului trecut și, mai ales, planul pentru anul următor – un discurs la fel de important pentru Europa ca „State of the Union” în Statele Unite. Diferența este însă esențială: comisarii sunt numiți de guverne, dar eurodeputații sunt aleși direct de noi, iar ei trebuie să pună întrebările care contează, în numele cetățenilor europeni.
Șefa Parlamentului European: Am fost foarte clari în ceea ce privește așteptările
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European: „Dezbaterea privind starea Uniunii este momentul în care Parlamentul European trage la răspundere Comisia Europeană. Parlamentul a fost foarte clar în ceea ce privește așteptările sale, iar acum vrem să le vedem transformate în acțiuni concrete. Ne dorim să vedem o Europă care își asumă o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa, o Europă care face viața mai ușoară pentru întreprinderi prin reducerea birocrației. O Europă mai echitabilă pentru familii, lucrători și femei și o Europă care apără valorile democratice ce ne definesc. Acesta este momentul în care Europa trebuie să se ridice, să aibă curajul să acționeze, să arate că putem schimba și reforma împreună, pentru că, în cele din urmă, trebuie să ne asigurăm că Europa oferă rezultate în privința a ceea ce contează cu adevărat pentru cetățenii noștri”.
Bilanțul Comisiei după nouă luni
La nouă luni după ce Ursula von der Leyen a promis o Europă mai competitivă, bilanțul rămâne mixt. Prima mare inițiativă a fost Busola competitivității, un plan-cadru care trasează direcțiile de acțiune pentru următorii ani: reducerea birocrației, scăderea prețurilor la energie și sprijin pentru industrie.
Însă multe dintre măsuri au rămas doar pe hârtie. Pactul industrial curat a fost prezentat, dar decarbonizarea industriei grele și soluțiile pentru energie ieftină nu au avansat. În sectorul auto, discuțiile strategice s-au concentrat mai mult pe relaxarea standardelor de emisii decât pe inovație. Iar în agricultură, Comisia a promis sprijin financiar consistent, dar fermierii spun că rezultatele concrete întârzie.
Pe partea de inovare, Comisia a venit cu strategii pentru startup-uri și tehnologiile viitorului, însă mediul de afaceri cere măsuri clare și rapide.
Pe scurt: multe promisiuni, dar puține realizări palpabile până acum.
La capitolul apărare, Comisia a cerut creșterea bugetelor și o piață unică a industriei de apărare.
Direcțiile asumate de Comisia Europeană în noul mandat
Comisia Europeană și-a propus, pentru acest mandat, șapte mari direcții. Conform unei analize a Parlamentului European, până acum, cele mai multe inițiative au mers către economia verde și competitivitate – peste 120, din care 12 au devenit lege.
În apărare și securitate, au fost lansate 40 de proiecte, două au fost finalizate. În plan social, din 24 de inițiative, una singură a trecut linia de finiș. Iar la capitole precum climă, democrație sau calitatea vieții, multe dosare sunt încă blocate.
Însă, dincolo de cifre, Comisia Europeană, susținută de Parlamentul European, vrea investiții consistente în apărare. Iată că tocmai ce au fost anunțate alocările pentru împrumuturile ce pot fi accesate de către statele membre pentru investiții în apărare. România este pe locul doi, cu aproape 17 miliarde de euro. Banii pot fi accesați însă după ce țara noastră va depune proiecte fezabile până la sfârșitul lunii noiembrie.
Etichete: Comisia Europeana, uniunea europeana, ursula von der leyen,
Dată publicare:
.webp)
