Noul buget al Uniunii Europene, în pregătire. Domeniile în care România vrea să primească mai mulți bani

Noile priorități sunt siguranța cetățenilor și construirea unei economii puternice. Inițiativa marchează începutul unor negocieri intense între Comisie, statele membre și Parlamentul European.

Vorbim despre fondurile europene pe care România le poate accesa în perioada 2028–2034, prin bugetul obișnuit al Uniunii Europene – cunoscut drept cadrul financiar multianual. Acesta este separat de PNRR, programul special creat pentru a ne reveni după pandemia de COVID-19.

În actualul buget european, pentru perioada 2021-2027, România a avut la dispoziție 46 de miliarde de euro – adică aproximativ 16% din PIB.

Miercuri, Comisia Europeană va prezenta propunerea oficială pentru următorul buget, care va intra în vigoare din 2027. Însă, până să devină realitate, fiecare linie de cheltuială și fiecare prioritate trebuie negociate și aprobate de toate statele membre, dar și de Parlamentul European.

Citește și

„Sportul te ajută să navighezi în viață”. Nadia Comăneci, discurs memorabil la Bruxelles, la 50 de ani de la primul 10

Domeniile în care România vrea mai mulți bani

România urmărește cu mare atenție ce se va întâmpla cu fondurile pentru agricultură și cu politica de coeziune – adică acele finanțări europene menite să reducă decalajele dintre regiunile sărace și cele dezvoltate.

Unul dintre cei doi coordonatori din partea Parlamentului European în acest proces este deputatul român Siegfried Mureșan.

Camelia Donțu: „Cred că cea mai importantă întrebare pentru România este astăzi dacă pierdem fondurile pentru agricultură și cele de coeziune”,

Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Nu pierdem fondurile pentru agricultură și coeziune. E foarte important că punem această întrebare și e foarte important să spunem fermierilor beneficiari de fonduri pentru agricultură, dar și beneficiarilor de fonduri din politica de coliziune, bani pentru construcția de autostrăzi, reabilitare a drumurilor, căilor ferate, anveloparea blocurilor, modernizare a școlilor și grădinițelor. Aceste fonduri vor exista și în viitor”.

Bugete separate pentru agricultură și politica de coeziune a UE

Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Vom avea și în viitor un buget separat pentru fermieri, un buget separat pentru politica agricolă, politica de coeziune și vom avea reguli prestabilite pe 7 ani, astfel încât toate aceste categorii de beneficiari să aibă predictibilitate. Vom afla astăzi de la Comisia Europeană dacă Comisia Europeană propune creșteri, reduceri sau rămânerea la același nivel. Noi, Parlamentul European, vrem ca fondurile pentru fermieri să fie la același nivel în viitor cu nivelul ultimilor ani, ajustat la rata inflației, fiindcă fermierii suferă de pe urma costurilor mai mari cu combustibilul, cu forța de muncă, au trebuit să facă față unei unor fenomene meteorologice extreme, am avut volatilitate de preț, au nevoie de ajutor mai mari în viitor. De aceea vrem ca fondurile pentru ei să rămână, să pornească de la același nivel, de a să fie ajustate la rata inflației”.

Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Comisia Europeană va face miercuri o propunere pe care o vom negocia după aceea Parlamentul European cu guvernele statelor membre”.

Camelia Donțu: „Ce ce se va întâmpla cu politica de coeziune? ”

Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Ca să înțeleagă toată lumea : sunt acei bani pe care România îi primește pentru drumuri, pentru infrastructură, astfel încât să nu mai avem aceste discrepanțe între regiunile sărace și cele dezvoltate.

Camelia Donțu: Există această posibilitate să fie tăiate? 

Siegfried Mureșan, europarlamentar: Nu există. Noi în Parlamentul European și peste jumătate din statele membre ale Uniunii Europene apărăm puternic această politică de coeziune, din care, cum ați spus, am construit autostrăzi, am modernizat drumuri, am construit și modernizat școli, spitale, grădinițe și așa mai departe. Uniunea Europeană, însă, se schimbă. Avem și noi priorități, de exemplu, securitatea și apărarea și de aceea, când vom cheltui bani din această politică de coeziune va trebui să ne asigurăm că acești bani contribuie și la creșterea capacității de apărare și la îmbunătățirea securității.Adică, să facem proiectele în așa fel încât să aibă o întrebuințare duală, civilă și militară, să le folosim în scop civil, drumurile și așa mai departe în zilele bune. Dar să ne asigurăm că sunt construite în așa fel încât să poată ajuta și la mobilitate militară, în cazul în care e necesar.

Siegfried Mureșan, europarlamentar: „Deci politica de coeziune va continua. E la fel de importantă. Va trebui să se adapteze și să țină un pic cont de riscurile de securitate. Și, pe scurt, ca să înțeleagă telespectatorii cum se împartă acești bani între țările membreȘ Comisia Europeană va propune astăzi un proiect de buget pe multe domenii. Banii se administrează la nivel european și se finanțează cele mai bune proiecte. De exemplu în cercetare, în inovare, banii nu sunt alocați unei anume țări. Însă în două domenii, agricultură și politică de coeziune, banii sunt prealocați, fiindcă fermierii și autoritățile locale, cei care fac proiectele de investiții, au nevoie de o predictibilitate multianuală. Ca tare, astăzi vom ști care este suma care va reveni României, care este propusă României, din Politica Agricolă Comună și din politica de coliziune. Iar noi, în Parlamentul European, împreună cu guvernele statelor membre, vom lua deciziile finale. Dacă e nevoie, vom propune creșteri”. 

Negocierile pentru bugetul UE se vor întinde pe doi ani

Comisia Europeană va prezenta miercuri propunerea sa de buget pentru perioada 2028-2034, dând startul a doi ani de negocieri tensionate, în special cu privire la viitorul politicii agricole comune (PAC).

Ecuaţia bugetară a Uniunii Europene este o adevărată enigmă.

Deja slăbite, statele nu vor să mai contribuie la fondul comun, în timp ce lista cheltuielilor continuă să se lungească: investiţii în apărare, rambursarea împrumutului european contractat în timpul pandemiei de COVID, sprijin pentru industrie etc. Iar toate acestea se întâmplă într-un moment în care negocierile comerciale cu Statele Unite sunt dificile. Care vor fi sumele propuse pentru noua foaie de parcurs bugetară a Uniunii Europene? Şi cu ce resurse? - sunt întrebări care stau pe buzele multora.

Actualul „cadru financiar multianual” pentru perioada 2021-2027 se ridica la 1.200 de miliarde de euro. Acesta era finanţat din contribuţiile naţionale – 1 % din venitul naţional brut al statelor membre – şi din resurse proprii ale UE, precum taxele vamale.

Parlamentul European solicită un buget „mai ambiţios” pentru perioada următoare. „Uniunea nu poate face mai mult cu aceeaşi sumă, nici cu mai puţin. În final, o creştere a bugetului este indispensabilă”, insistă eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PPE, dreapta), unul dintre raportorii acestei foi de parcurs bugetare.

Agricultorii, nemulțumiți de planurile Comisiei pentru viitorul buget al UE

Dorinţele parlamentarilor vor fi greu de îndeplinit, în special în ceea ce priveşte un subiect extrem de sensibil: Politica Agricolă Comună (PAC). PAC este domeniul cărora li se alocă cele mai mari cheltuieli până în prezent, cu 387 de miliarde de euro pe şapte ani, din 2021 până în 2027, din care 270 de miliarde de euro sunt ajutoare directe pentru agricultori.

Potrivit unui document care a fost divulgat luni, Bruxelles-ul se pregăteşte să propună o reformă a arhitecturii bugetare a politicii sale agricole, care ar fi integrată într-un fond mult mai vast de „parteneriat naţional şi regional”, de care agricultorii se tem.

„Centralizarea finanţării UE într-un fond unic (...) riscă să dizolve Politica Agricolă Comună”, cu „mai puţine garanţii”, obiectează grupul de lobby Copa-Cogeca.

Şi Parlamentul se opune, potrivit europarlamentarului Siegfried Muresan.

Cu toate acestea, Comisia se vrea liniştitoare. PAC va continua să funcţioneze cu reguli proprii şi mijloace financiare alocate, asigură executivul, în special pentru ajutoarele directe acordate agricultorilor.

Cel puţin două mecanisme de sprijin pentru regiunile rurale defavorizate şi pentru inovarea în agricultură ar urma însă să fie retrase din finanţarea PAC şi să fie incluse în finanţarea destinată coeziunii teritoriale.

Comisia ar dori, de asemenea, să revizuiască modul de calcul al plăţilor PAC, pentru a viza mai bine beneficiarii.

Pentru a evita finanţarea excesivă a celor mai mari exploataţii agricole, Bruxelles-ul ar dori să plafoneze la 100.000 de euro ajutoarele pe hectar şi să introducă un principiu degresiv (de reducere treptată) . Dar şi în acest caz, se prefigurează o luptă dificilă.

Articol recomandat de sport.ro

A venit anunțul mult așteptat în cazul Iranului: "Mă voi ocupa personal!"