Euro coboară spre pragul de 3,40 lei, dar poate şi creşte la fel de repede
Jucătorii străini au început să revină pe piaţa valutară de la Bucureşti, atraşi de cea mai ridicată dobândă din Uniunea Europeană, oferită de BNR, leul intrând pe o mişcare de apreciere vizibilă în raport cu euro.
BNR a continuat să majoreze dobânda şi după ce atinsese nivelul de 10% în iunie, în timp ce banca Poloniei a menţinut-o la 6% pe an, iar banca Ungariei la 8,5% pe an. Aşa se face că zlotul şi forintul s-au depreciat faţă de euro în ultimele două zile.
„Diferenţialul de dobândă îşi spune cuvântul, iar leul este beneficiarul mişcării străinilor de pe forint şi zlot spre euro”, comentează Cristian Sporiş, director executiv - trezorerie şi arbitraj la Raiffeisen Bank. El consideră că BNR chiar şi-a dorit ca leul să se aprecieze, deşi fundamentele economice sunt destul de slabe.
Piaţa se aşteaptă însă ca banca centrală să monitorizeze cu atenţie piaţa valutară şi intrările jucătorilor speculatori, după experienţele de anul trecut, fiind gata să intervină prin cumpărări de euro pentru a frâna excese de întărire a leului. Bogdan Mihoc, directorul trezoreriei UniCredit Ţiriac, anticipează o perioadă nesigură pe piaţa valutară în apropierea alegerilor. El reaminteşte că decizia BNR de a continua creşterea dobânzii a constituit o surpriză şi crede că totuşi se va opri la nivelul de 10,25%.
Sporiş afirmă că o eventuală nouă creştere ar pune şi mai mare presiune pe aprecierea leului şi cu cât aceasta va fi mai consistentă, cu atât mai amplu va fi saltul de corecţie spre sfârşitul anului. „Dacă avântul aprecierii ar duce euro la 3,35 lei, cu siguranţă corecţia l-ar întoarce la 3,85 lei.” El crede că la sfârşitul anului deficitul bugetar ar putea constitui o surpriză negativă pentru străinii care pariază acum pe diferenţialul de dobândă.
Astfel, scrie Ziarul Financiar, cei care contractează credite în euro acum când leul se întăreşte ar putea avea de suportat rate mai scumpe când va reveni deprecierea, după s-a întâmplat şi anul trecut. Totuşi, analiştii sesizează în ultimele zile o creştere a apetitului pentru risc al jucătorilor străini, susţinut de revenirea burselor din Europa de Vest şi de scăderea semnificativă a preţului petrolului.
Mişcarea de apreciere a leului devenise vizibilă din iulie, când a avut una dintre cele mai bune performanţe în raport cu euro dintre monedele de pe pieţele emergente, cu un câştig de 3,8%. În contextul incertitudinii care continuă să domine pieţele financiare internaţioanale, orice veste proastă privind indicatorii macroeconomici ai României sau o eventuală instabilitate politică survenită după alegeri îi poate determina pe străini să-şi scoată din nou banii de pe piaţă, aşa cum au făcut-o şi iarna trecută, când unii oficiali vorbeau despre atacuri speculative.
