Zahărul din sânge se lipește de proteinele din care suntem construiți. De ce trebuie verificată glicemia constant
De ce să-mi verific glicemia constant? Pentru că e o valoare biologică, ce influențează toate celelalte valori biologice.
Aceasta deoarece zahărul din sânge se lipește de proteinele din care suntem construiți. Și le zaharisește. Ce rezultă?
4 din 10 adulți au glicemia mare, zahăr mare în sânge. Apare din cauza cantităților mari de mâncare, distribuite haotic. Din cauza lipsei mișcării. Și în stresul cronic.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Glandele suprarenale produc hormonul cortizol. În stresul cronic, produc mai mult.
Fiecare zi e o zi stresantă. Înseamnă că produc hormnul cortizol în cantitate mare. A doua zi tot stres. Iar cantiatea mare și constantă de hormoni de stres. Adaptatea biciuește așa numitul metabolism glucidic, adică metabolsmul zahărului. Și e un factor e risc ca zahărul din sânge să crească.
După ce mâncăm alimentele, transformate în glucoză, ajung în ficat. Din ficat, glucoza trece în sânge. Excesul e stocat chiar de ficat.
Celulele preiau glucoza din sânge, după ce răspund la hormonul insulină, produs de pancreas. Apoi o transformă în energie. O moleculă de glucoză produce 38 de molecule de energie. Aceasta este viața.
Tot circuitul e destabilizat de mese neregulate, de prea multe calorii, de lipsa mișcării. De hormoni de stres. Rămâne prea mult zahăr în sânge.
Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic priamar nefrolog: „Zahărul din sânge, care este tot timpul mare, nu stă acolo și plutește prin sânge. Interacționează cu proteine si le modifică structura. Modficându-le structura, le modifică funcția”.
Zaharisește proteinele. Se întâmplă la nivelul rinichilor. Vor filtra mai mult sânge. Vor funcționa peste 100%. Rata de filtrare e arătată de analiza de sânge numită creatinină.
Conf. univ. dr. Cristina Căpușă, medic priamar nefrolog: „Vedem că funcționează 140% e foarte bine, ce bine îmi funcționează rinichiul! Asta în timp duce la moartea unor celule din interiorul rinichiului. Deci primul lucru care se întâmplă – celulele legate de glucoză care a stat mult în sînge, funcționează altfel decât normal, mai întâi prea mult, prin sita rinichului trec mai multe proteine, mai mulți factoti de creștere, care tot proteine sunt, și asta se vede în rinichi ca fibroză și slceroză, ceea ce duc la moartea unor celule”.
Adică scade definitiv capacitatea rinichilor. Examen de urină e recomandat anual, dacă aveți glicemie mare. Și analiza creatinină. Există medicamente care mențin funcția rinichiului o perioadă mai lungă de timp.
Sângele cu prea mult zahăr se duce în toate celulele și produce radicali liberi. Și aceștia distrug celulele renale.
Trei mese moderate pe zi, fără ronțăieli între. Prediabet înseamnă glicemie între 100 și 126.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „Dacă eu mănânc repetat, repetat, repetat, pancreasul meu va produce din ce în ce mai multă insulină. Și o să ajung la hiperctivitate pancreatică, adica la insulină multă. În timp, duce la epuizarea pancreasului”.
Epuizarea pancresului înseamnă diabet. Mișcarea este tot tratament. În timpul efortului, glucoza trece singură din sânge în mușchi. Și devine energie.
Prin activitate fizică, creștem masa musculară. Acesta consumă zaharul din sânge. Este principalul consumator de energie. Tot prin activitate fizică crește rata metabolismului, adică vom procesa rapid și corect alimentele.