Analiza făcută de Food Supplements Europe arată că folosirea suplimentelor poate reduce semnificativ riscul cardiovascular și costurile asociate la persoanele de peste 55 de ani. Studiul a fost comandat de Asociația Europeană a Suplimentelor și acoperă cele 27 state ale UE și Marea Britanie pentru perioada 2025–2035.
Analiza estimează că fiecare euro cheltuit pe suplimente ar putea aduce societății un beneficiu net între 4 și 8,30 euro, în funcție de ingredient. Pentru România, concluziile au o greutate aparte. Țara noastră are una dintre cele mai mari mortalități cardiovasculare din Europa, o prevalență ridicată a colesterolului crescut și un consum de pește printre cele mai mici.
Cercetătorii au analizat efectul a trei suplimente, fiecare adresat unui grup de risc diferit. Rezultatele au arătat o scădere a riscului de evenimente cardiovasculare de 5% pentru Omega-3, 7% pentru fitosteroli și 6,4% pentru beta-glucani. Toate cele trei ingrediente se găsesc deja în produse de larg consum: uleiuri de pește și alge, margarine și iaurturi îmbogățite cu steroli vegetali, produse din ovăz și orz.
Datele arată că România se află exact în profilul pe care studiul îl descrie: o populație cu risc cardiovascular crescut, o alimentație săracă în Omega-3 și un interes ridicat pentru suplimente. Prin urmare fiecare punct procentual de risc evitat are un efect mai mare în România față de majoritatea țărilor din studiu.
Românii consumă de trei ori mai puțin pește decât restul Europei
În toate cele opt regiuni ale țării, peste 50% dintre decese sunt cauzate de boli cardiovasculare, iar în Oltenia proporția ajunge la aproape două treimi, în comparație cu Franța, Danemarca sau Olanda unde proporția e de 20%.
Și colesterolul crescut e foarte răspândit, s-au găsit dislipidemii la aproape 70% dintre subiecții analizați.
Omega-3 lipsește din farfurie. Românii consumau în 2018 circa 7 kg de pește/an, de trei ori mai puțin decât media din Europa. Peștele gras e principala sursă naturală de EPA și DHA, deci aportul din alimentație este sub nivelul recomandat.
Ce pot face companiile românești? Alimente funcționale locale: produse din ovăz și orz bogate în beta-glucani, lactate și margarine îmbogățite cu steroli vegetali, cu mențiuni de sănătate autorizate de legislația în vigoare. Apoi trebuie făcută promovarea consumului de pește gras, inclusiv din acvacultura locală, ca sursă naturală de Omega-3… ne întoarcem la sloganul „nicio masă fără pește"!
Studiul e un argument în plus ca România să includă evaluarea alimentației în programele de screening cardiovascular- nutriția poate deveni un segment important al prevenției cardiovasculare.
