Păcatele alimentare. Cum menținem sănătos sistemul digestiv și dietele care îl dezechilibrează

04-11-2020 16:07

Stilul de viață alert, o alimentație defectuoasă sau dietele restrictive pentru slăbit ne dezechilibrează sistemul digestiv, ceea ce poate avea repercusiuni atât asupra sănătății în ansamblu, dar și asupra tonusului de zi cu zi.

Nu am timp să mănânc, gust ceva pe fugă, îmi iau o gogoașă de la patiserie, iar seara când ajung acasă mă relaxez și mănânc cât pentru toată ziua. După un astfel de program repetat, inevitabil, se adună kilogramele în plus, pe care vreau să le au cât mai repede jos și țin o dietă restrictivă.

Câți dintre noi nu se recunosc în situația de mai sus? Și câți dintre noi nu-și duc sistemul digestiv, dar și sănătatea în ansamblu, de la agonie la extaz și înapoi, printr-o alimentație greșită, urmată de cure repetate de slăbire sau de așa-zisă detoxifiere?

Toate acestea nu fac decât să ”zăpăcească” hormonii, dar și bacteriile din colon, care ar trebui să ne curețe organismal și să ne ajute să avem un tranzit ușor și sănătos. Iar rezultatul se vede în tot felul de probleme și disfunții digestive, constipație sau probleme mai serioase de sănătate care pot apărea în timp.

Dietele care dezechilibrează sistemul digestiv

 

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog și expert în nutriție, spune că întregul sistem digestiv este considerat al doilea creier, care secretă o multitudine de hormoni, de transmițători, care din colon pot guverna multe boli, inclusiv îmbătrânirea și cancerul. Astfel, cu cât abuzăm mai mult și cu cât ducem o viață mai dezordonată, care dezechilibrează sistemul digestiv în ansamblu, cu atât suntem mai predispuși să dezvoltăm boli grave.

În opinia Antonelei Burlacu, orice dietă, fie că vorbim despre cele hipercalorice, fie că vobim de keto, low carb sau low fat - adică orice restricție alimentară -, duce la slăbire. Ceea ce trebuie să reținem, însă, este și faptul că toate aceste diete nu fac decât să dezechilibreze sistemul digestiv, iar ”țintele” în care lovesc sunt ficatul, pancreasul, cordul, tiroida, hipofiza și tot sistemul, ”această constelație neuro-endocrină, care guvernează apetitul, sațietatea și digestia”.

Dacă mâncăm doar friptură apare acidoza metabolică, o problemă foarte gravă. Apare de obicei la persoanele care au probleme cardiace, hepatice sau renale, persoane în vârstă cu mai multe afecțiuni. Se adună PH-ul acid în corp și apar tot felul de mecanisme de compensare, respirație sacadată, eliminarea prin urină a acidității. În acidoză se poate ajunge în terapie intensivă, deși simptomele nu se văd cu ochiul liber. Pot să mă joc de-a mâncatul hiperproteic un timp, dar până la urmă aceste sisteme vor ceda”, explică dr. Antonela Burlacu.

Mitul detoxifierii și cum rezolvăm problema constipației

 

Potrivit acesteia, și așa-numita detoxifiere, care este foarte la modă în zilele noastre, nu este decât un mit, iar consumul excesiv de verdețuri și fibre în acest scop nu face decât să dezechilibreze din nou sistemul digestiv.

În colon există niște bacterii, unele se ocupă de carne și de proteine – bacteriile de putrefacție, altele se ocupă doar de fibre, ele sunt în echilibru ca să ne fie bine, să avem un tranzit normal. Dacă mâncăm doar salată ca să fac o așa-zisă detoxifiere, le zăpăcim. Nu ne intoxicăm și nu de detoxifiem voit, detoxifierea se face prin ficat și prin rinichi, așa a creat natura corpul uman. În momentul în care eu îmi bombardez sistemul digestiv global cu un exces de fibre, indiferent cât de bune și sănătoase sunt, în primul rând se declanșează cea mai banală și simplă afecține - colonul iritabil, apoi apar meteorisme abdominale, dureri abdominale, tulburări de tranzit, ca sa nu mai vorbim de o carență de proteină animală”, spune dr. Antonela Burlacu.

Constipația este, de asemenea, una dintre problemele care apar fie atunci când avem o alimentație și un stil de viață incorecte, fie când avem afecțiuni ale glandei tiroide sau alte probleme de sănătate.

Pe lângă o alimentație echilibrată și vizita la doctor în cazuri extreme, atunci când apar constipații ocazionale poate fi folosit și un laxativ ușor. Ciocolax Rapid este un laxativ stimulant ce funcționează prin două mecanisme la nivelul colonului. Un prim mecanism este provocarea contracțiilor musculare la nivelul colonului care determină deplasarea scaunului prin intestine.

Un al doilea mecanism este cel de stimulare a secreției de apă și electroliți la nivelul acestuia, facilitând astfel evacuarea scaunelor. In plus, alga brună pe care produsul o conține crește lubrifierea scaunului, frecvența eliminarii acestuia și stimulează creșterea bacteriilor benefice de la nivelul colonului, prin conținutul crescut de acid alginic. Ciocolax Rapid este recomandat în constipația ocazională, când se dorește un efect rapid, în maximum 4 ore.

Constipația este unul din primele semne pe care pacienții cu probleme de tiroidă le declară când vin la doctor, iar primul lucru pe care noi îl întrebăm este despre tulburările de tranzit. Sau cum s-a schimbat tranzitul. Dacă cineva care avea scaun zilnic sau la două zile începe să-l aibă la patru sau cinci zile e o problemă. La fel și în cazul persoanelor care aveau un scaun normal, când începe să se accelereze ritmul, este și asta o problemă. Este unul dintre semnele cele mai evidente, pentru că este ceva foarte banal și toată lumea verifică acest lucru”, spune dr. Antonela Burlacu

”Intermitent fasting”, pauza alimentară care ajută sistemul digestiv

 

Una dintre dietele despre care se vorbește tot mai des în ultima perioadă este aceea a așa-numitului post intermitent (”intermitent fasting”), post nu în sens religios, ci în sensul de pauza mai mare de la mâncare. Potrivit Antonelei Burlacu, într-un top 3 al dietelor, pe locul întâi se află acest ”intermitent fasting”.

”În afara efectului benefic pe greutate, studiile arată niște modificări extraordinare la nivel de metabolism lipidic (scad grăsimile din sânge), glucidic, se reglează rezistența la insulină, scade riscul de diabet. Chiar dacă noi avem o genetică proastă, o genă care ne apasă, dacă avem grijă cum mâncăm, cum dormim, ce stil de viață avem, ce activități fizice și mentale facem, putem să prevenim îmbolnăvirea. Pauza alimentară trebuie să țină 12-14 ore, dar sunt și unele forme de post mai stricte, 24-48 de ore. Tot aparatul digestiv, toți hormonii implicați în digestie sunt reglați de această pauză”, explică dr. Antonela Burlacu.

Cu alte cuvinte, abținerea de la mâncare după ora 18.00 nu este un mit, iar acest obicei ne vine din metabolismul primordial, atunci când omul nu avea viața agitată din zilele noastre și își ghida existența după răsăritul și apusul soarelui.

”Creierul primar pune ca după ora 18.00 să nu mai mâncăm. Ceasul biologic primordial era setat așa: omul se trezea dimineața odată cu răsăritul soarelui, micul-dejun era la ora șapte, prânzul era la ora 12.00, iar cina era la 18.00, când omul mergea la culcare odată cu găinile, după cum se spune. Schimbându-se totul în jurul nostru, aceste gene au suferit niște modificări - se numesc epigenetice, adică eu mă nasc cu o genă bună, dar mediul, alimentația vin și o modifică, o strică. Aici nu prea avem cum să influențăm, dar respectarea unei igiene alimentare o putem face, măcar cu două ore înainte de culcare să nu mâncăm. Ficatul are nevoie noaptea de liniște, el atunci își face toată treaba, detoxifică, depurifică, se sintetizează albumine și colesterolul”, spune Burlacu.

Importanța carbohidraților în alimentație

 

Carbohidrații sunt considerați, în mod incorect, ”oaia neagră” a alimentației și mulți dintre cei care țin diete pentru slăbit au tendința de a-i elimina. Dr. Antonela Burlacu spune însă că nu putem trăi fără carbohidtrați, ”ne respectăm aparatul digestiv și hormonii dacă îi consumăm.”

”Jumătate din energie vine din carbohidrați, doar 35% vin din lipide și proteine, dar marea parte o constituie carbohidrații. Lipidele ard la focul glucidelor, adică baza alimentară sunt acești carbohidrați care dau energie, lipidele vin în cantitate mică. Glucidele sunt de bază și ne ajută să și slăbim, dacă sunt în cantitate mică, dar până la slăbit ne ajută creierul, pentru că acesta nu produce glucoză și, ca atare, dându-i glucoză, putem să funcționăm foarte bine la nivel mental”, explică Burlacu.

Medicul recomandă însă ca această categorie de alimente să fie consumată cu măsură. ”Mâncăm un cartof copt în coajă, care ajută bacteriile bune din colon să funcționeze, să digere bine și să prevină și cancerul de colon și ajută și la slăbit. Încercăm să mâncăm făină integrală, pentru că are multe fibre și își păstrează și B-urile, bobul de grâu nu este decorticat, mâncăm mălai necernut, paste integrale, orez brun, pentru că aici găsim o cantitate mare de fibre”, spune dr. Antonela Burlacu.

Concluzia? Pentru a păstra sănătatea sistemului digestiv și, implicit, sănătatea noastră în ansamblu, alimentația trebuie să conțină toate grupele de nutrienți, pentru că astfel ne menținem bacteriile bune din colon într-un echilibru și suntem bine. ”Colonul nu este doar un sistem de depurare, o țeavă de eșapament prin care îmi scot reziduurile din corp, este un nou creier și studiile vor arăta acest lucru”, concluzionează dr. Burlacu.

Articol sustinut de Zentiva.


VIDEO PROTVPLUS.RO