Mișcarea, cel mai eficient „medicament” pentru inimă. Cum previne aritmiile și cheagurile de sânge

×
Publicitate

Cel mai eficient medicament pentru sistemul cardio-vascular este mișcarea. Detalii chiar acum, la „Doctor de bine”.

Mișcarea previne aritmiile cardiace, adică palpitațiile. Previne depunerile de grăsime din artere. Dar și cheagurile, care pot apărea în vene. Imediat venim cu argumente, care arată că mișcarea este medicament.

Inima are generator de curent electric. De aici, curentul electric pleacă spre așa numitul nod atrio-ventricular. Acesta pune frână electricității. Dă astfel timp cămăruțelor inferioare să se umple cu sânge.

Mușchiul inimii se contractă și aruncă sânge în tot organismul. Aceasta este anatomia sistemului electric cardiac. Turbulențele din curentul electric înseamnă aritmii. Sau palpitații.

Le prevenin prin mișcare. În fiecare zi. Ne explică specialistul în electro-fiziologie, Gabriela Răileanu:

Gabriela Răileanu medic specialist cardiolog:Foarte mulți pacienți se gândesc că ei fac activitate fizică prin casă, nu , nu este activitate fizică reală măsurata prin studii a fi eficientă, ci trebuie să faci activitate fizică în care să transpiri, să dai puțin din tine.
Pentru oamenii sănătoși, cardiologii așteaptă ca, în efort, inima să bată cu frecvența 220 minus vârsta. Spre exemplu, pentru o persoană sănătoasă de 30 de ani, 220 minus 30 înseamnă 190 de bătăi/ pe minut”.

Așa e normal să bată inima în efort. Așa sunteți protejați de mișcare.

În interiorul vaselor, care transportă sânge oxigenat de la inimă spre ţesuturi, găsim endoteliul. Acest strat vascular își produce singur, dacă ne mișcăm, oxid nitric. Dilată, în mod normal, vasele și ne protejează.

Iulian Călin cardiologie intervențională: Oxidul nitric e secretat când facem mișcare, când mergem pe jos, când suntem activi. Mișcarea nu înseamnă doar un mers agale, pe stradă, ci mișcare înseamnă un regim de efort fizic regulat şi intens, un pas alert, ca și cum ne grăbim, minim 30 de minute pe zi”.

Ne uităm și la vene. Preiau sângele ne-oxigenat din țesuturi și îl duc spre inimă. Nu au pompă proprie. Trebuie să își ia puterea din altă sursă. Din mușchi. De aceea, trebuie să ne mișcăm cât mai mult. În lipsa mișcării, e ușor ca sângele să stagneze. Așa poate apărea tromboza venoasă profundă - cheaguri de sânge în vene.

Florin Bloj Medic radiologie intervențională: ”La nivelul gambei avem 7 vene principale, dacă contractăm mușchii - bicicletă, urcat scările - presăm venele, pe principiul pastei de dinți, presam sângele să circule”.

Așa ajutăm sângele să circule împotriva gravitației.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
FOTO S-a aflat cauza morții soției lui Wladimir Klitschko
Citește și...
Cum ar trebui să mâncăm de sărbători ca să nu fie „prea mult”. Regulile pe care să le urmăm

Ce înseamnă prea mult în cea mai generoasă lună din an? Nu calculăm calorii și nu vorbim despre restricții. Ne uităm spre propria biologie. Aceasta face, de fapt, calculele și ne dă informațiile.

Cum poate o viroză banală să declanșeze pneumonii severe. Avertismentul medicilor

Suntem în sezonul virozelor, iar orice viroză poate transforma microbi buni, prezenți în mod normal la nivelul gâtului, în microbi agresivi.

De ce au inima și rinichii nevoie zilnic de legume. Explicațiile specialiștilor

O porție de legume în fiecare zi înseamnă doza minimă prin care putem să luăm potasiu din alimente. De ce potasiu? Pentru că, datorită acestui mineral, dar și datorită sodiului, ne bate inima.

Recomandări
Dunărea a atins cel mai scăzut nivel din istorie. În locul apei de 2 metri adâncime, sunt plante de 2 metri înălțime

Din cauza secetei, Dunărea a atins un nou minim istoric, iar situația actuală depășește cel mai grav scenariu înregistrat în ultimii 40 de ani. 

Ce spun experții despre măsurile propuse de ministrul Educației după dezastrul PISA. ”Bă, mă leși?!”. Ce trebuie făcut

După rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testele internaționale PISA, ministrul Educației vine cu primele măsuri. 

Cum ajung urșii să trăiască tot mai aproape de casele din România. Puii, crescuți tot mai des lângă oameni

Cercetătorii spun că ursoaicele învață de mici să își crească puii lângă sate și orașe.