Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul nu au indicat cantitatea de gaze recuperabile de la descoperire, scrie Reuters, dar una dintre surse a numit-o "unul dintre cele mai promiţătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre", unde România şi Turcia dezvoltă deja depozite pe cont propriu.

Discuţiile sunt în stadiu iniţial, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de încheierea războiului, au spus sursele. Totuşi, descoperirea gazelor ar putea în cele din urmă spori securitatea energetică a Europei, care a redus legăturile cu Rusia, şi subliniază potenţialul Mării Negre pentru noi descoperiri.

Reprezentanţii Naftogaz şi OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor de a face comentarii. Una dintre surse a spus că studii seismice au fost efectuate parţial la zăcământ, care este în apropierea perimetrelor offshore ale României, iar datele 3D şi 2D sunt disponibile. Ucraina caută să demareze discuţii între companii şi oficiali guvernamentali pentru a atrage tehnologie occidentală pentru extragerea gazelor din adâncurile mării, susţine sursa.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat mai devreme în această lună, după întâlnirea cu preşedintele României, Nicuşor Dan, la Bucureşti, că cele două ţări au ca obiectiv explorarea în comun a proiectelor de extragere a gazelor din platoul Mării Negre. El nu a dat detalii suplimentare.

Citește și
Cât aur au luat americanii din Venezuela după căderea regimului Maduro. Valoarea estimată
Cât aur au luat americanii din Venezuela după căderea regimului Maduro. Valoarea estimată

Ucraina avea resurse aproape suficiente de gaze înaintea războiului, dar a fost forţată să majoreze semnificativ importurile după ce atacurile ruseşti au afectat aproximativ jumătate din facilităţile sale de producţie. Marea Neagră, crucială pentru transportul cerealelor, petrolului şi produselor petroliere, şi locul unde au loc proiectele de foraj în larg, este împărţită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia şi Ucraina, precum şi Rusia via Crimeea.

În cei patru ani de când a început războiul, statele membre NATO Bulgaria, România şi Turcia au interceptat mine care pluteau în jurul rutelor comerciale şi energetice din Marea Neagră OMV Petrom, al cărui acţionar majoritar este grupul austriac OMV AG, explorează perimetrul offshore Han Asparuh din zona bulgară a Mării Negre, iar în România dezvoltă Neptun Deep în parteneriat cu firma de stat Romgaz, iar producţia ar urma să înceapă în 2027, dublând producţia de gaze a ţării, care devine exportator net.