De ce ne crește tensiunea. Semnele care nu se văd din exterior
Ficatul fabrică enzime. Le trimite în sânge. O rețea uriașă de comunicare le caută. Și le prinde. În organele competente să le folosească. Aceasta este viața.
Intrăm în rețelele de comunicare ale organismului uman. Să înțelegem semnalele chimice, care ne țin în viață. Tot semnale chimice, în cascadă, găsim în inflamația cronică. Apare în vase, în pancreas ori în plămâni.
O autostradă cu două sensuri găsim între inimă și rinichi. Două organe, care comunică permament. Pe autostradă, e permisă doar viteza regulamentară. Viteza normală este… cel mult 14 cu 9 coloană mercur.
Și acum ne referim la presiunea sângelui în artere. Viteză prea mare poate apărea atât din cauza rinichiului, cât și din cauza inimii. Ori a glandelor endocrine.
Rinichii nu doar elimină produșii toxici din sânge, ci reglează căi de comunicare cu inima.
Rinchii nu își fac treaba? Se acumulează în organism sodiu și potasiu. Ambele minerale acționează direct asupra sistemului circulator.
Conf. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Hipertensiunea depinde mai mult de capacitatea rinichiului de a se juca – în sensul de a elimina ori de a reține sarea în organism - decât de o afecține a inimii. Mai degrabă inima se îmbolnăvește pentru că este presiune arterială crescută. Și rinichiul e un organ, care intervine în producerea hipertesiunii arteriale.”
Inima suferă? Determină o afectare a rinichiului. Și invers. Rinichiul suferă. Declașează boli ale inimii.
Presiune prea mare în vasele de sânge? Mușchiul inimii se îngroașă. Să se adapteze. Procesul duce la insuficiență cardiacă. Cum?
Conf. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Se îngroașă inima pentru că a fost obligată să pompeze, unde a fost rezistență. Se adaptează și această adaptare e bună până la un punct, apoi devine dezavantajoasă mușchiului inimii, care, mai gros fiind, are aceleași vase de sânge și devine mai prost oxigenat. Primul lucru? Să își măsoare presiunea arterială, o dată pe an încă de la vârsta de 20 de ani, nu înseamnă că trebuie să ajungi 50 să te doară în piept și atunci îți măsori tensiunea.”
Hipertensiunea. Apare sub 35 de ani?
Conf. dr. Cristina Căpușă, medic primar nefrolog: „Dacă ai hipertensiune și mai puțin de 35 de ani, cauți rinichiul cu un examen de urină, vezi dacă se pierd proteine prin urină. Dacă se pierd, rinichiul e bolnav, dacă nu se pierd, te uiți la glandele endocrine, cu analize de sânge. Dacă și acestea sunt normale, te uiți la arterele rinichiului cu o ecografie Doppler.”
Glandele endocrine, care pot deternina hipertensiune, sunt suprarenalele și tiroida.
Hipertensiune peste 35 de ani? Se exclud toate aceste cauze. Și abia apoi apare diagnosticul hipertensiune primară, adică moștenită. Se tratează toată viața. Cu medicamente. Cu mișcare. Și cu mâncare cu puțină sare.
 (11).webp)
