Ce se întâmplă în corp atunci când ronțăim toată ziua și nu respectăm cele trei mese pe zi
Mult zahăr cere creierul. În fiecare secundă. Organismul reușește să-i dea constant zahăr. Din sânge. Îl numim glicemie.
Chiar dacă nu mâncăm, creierul își ia zahărul. Pentru că știm să ne jucăm eficient cu o cascadă de hormoni.
Și viața, dar și pierderea în greutate, au legătură cu glicemia. Învățăm să o controlăm eficient.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Un sistem matematic perfect. Vedem între creier, ficat, pancreas și intestin. Regulile matematice sunt perfecte.
Le distrugem mâncând – nu mult. Dar non -stop. Acum o bomboană, acum un suc. Dimineața un covrig. Ronţăieli non-stop.
Sistemul matematic a fost inventat pentru 3 mese principale. Spațiate în timp. Și atât. Iar între ele apă, adică singurul lichid fără calorii. Ce facem dacă nu respectăm cele 3 mese principale și toată ziua ajungem să avem și 10-12 doze de mâncare, nu neapărat mari.
Ne explică profesor universitar doctor Laura Iliescu.
Prof .univ. dr Laura iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Noi credem că nu se întâmplă nimic, ei, am mâncat o chiflă sau am mâncat o prăjitură, nu pățesc nimic, dar eu dau peste cap acest sistem endocrin și sistemul nervos cu hipotalamusul şi nu mai reglează.”
Toate procesele anormale determină inflamație. Ne uităm la ficat.
Aici apar celule grase. Conțin grăsimile numite trigliceride. Aceasta deoarece zahărul și grăsimile din hrană nu mai pot fi corect analizate de către acest organ.
Agresiunea alimentară continuă. Ronțăieli ori mese mici, desfășurate toată ziua. Următorul pas e inflamația din ficat.
Inflamația activează celule periculoase, așa-numitele celule stelate ale ficatului.
Prof .univ. dr Laura iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Se modifică tot și apare inflamația și apoi această celulă stelată migrează. Are niște prelungiri, nişte piciorușe, pentru că se secretă substanțe care o activează şi, la rândul ei, secretă substanțe care stimulează colagenul. Apare această fibroză, care pe piele este ca o cicatrice, dar în ficat se vede ca un nodul.”
Celulele stelate nu lasă tocmai ficatul - adică principala uzină de energie a organismului - să producă energie. Sunt un baraj în calea tuturor funcțiilor acestuia.
Suferă ficatul, suferă și vezicula biliară sau colecistul. Se umple cu grăsime.
Prof .univ. dr Laura Iliescu, medicină internă, Institutul Clinic Fundeni: „Depunerile sunt de colesterol, lichidul numit bilă nu mai e fluidificat cum trebuie, pentru că nu bem apă, pentru că o stimulam degeaba cu ronțăială și ajunge să se îngroașe acest lichid ca un mâl, ca un nămol.”
În acest nămol apar calculi biliari. Cei mai mulți sunt calculi de colesterol. Au fost făcuţi cu ronţăială toată ziua. Organismul uman îşi dorește doar 3 mese pe zi. Principale, spațiate de cel puțin 4 ore. Între mese, vrea doar apă.
.webp)
