Care sunt legumele din care vegetarienii își pot lua cele mai multe proteine. Cea mai valoroasă proteină rămâne cea animală
Ce combinații de alimente trebuie să facem dacă suntem vegetarieni și vrem să nu avem un aport deficitar de proteine?
Când pronunțăm cuvântul ”proteină” ne gândim la rezistență, la forță, la mușchi și nu în ultimul rând la anticorpi- atunci când suntem boilnavi avem nevoie de proteine pentru a lupta împotriva bolii sau când suntem anemici.
Atunci când e vorba de copii și sunt în creștere, au nevoie de proteine pentru oase, pentru tot ce înseamnă dezvoltarea organismului, la fel, cei care fac sport au nevoie de foarte multe proteine.
Proteinele au devenit în ultimul timp ceva foarte interesant, pentru că, ce să vezi, fac și masă muculară și sunt foarte greu de transformat în grăsime. Și atunci, dietele hiperproteice, care aduc mult mai multe proteine decât are nevoie organismul, culmea, s-au dovedit rețeta de succes pentru slăbit.
Carbohidrații ne plac, dar îngrașă, și atunci mănânci proteină în exces- au venit doctorii încă din anii 70 și au spus ”mâncați puiul întreg, nicio problemă, numai să nu puneți lângă el niciun strop de făinoase, pâine, zahăr”. Și atunci oamenii au început să se îndoape cu proteine, pentru că e bine să fii sătul, ne țin mâncați și, marele avantaj, nu se pot transforma în grăsime.
Săracii rinichii noștri trebuie să facă efort - proteinele, prin metabolizare, fac amoniac, trebuie scos din organism, ficatul, săracul, se luptă și el din greu, dar sunt organe silențioase, care nu știu să strige ”ajutor” și atunci noi ne îndopăm cu proteine.
Mai nou, pentru că e deja o modă și chestiunea asta cu vegetarienii, acum proteinele de origine vegetală sunt la mare căutare pentru că, iată, nu vrem să mai mâncăm multă carne, dar cum să facem să avem și proteine multe.
Cine sunt reprezentații de bază? Nu soia, care are conotație negativă din trecutul nostru comunist, deși este cea mai completă proteină vegetală, ci bobul de mazăre, care este noua descoperire a industriei alimentare.
Are avantaje mazărea, pentru că, spre deosebirea de soia care niște fitoestrogeni, niște hormoni din plante care mimează estrogenul uman și care pot da dezechilibre hormonale, mai ales dacă soia este mâncată în exces de bărbați, de copii – nu le trebuie estrogen, nu are aceste probleme.
Proteina animală are un coeficient de 95, cea vegetală sub 50
Mazărea mai are și avantajul că, spre deosebire de fasole, o altă boabă plină de proteină, ”carnea săracului”, fierbe mai ușor, deci nu dă balonare.
Mai sunt și boabele oleaginoase, adică migdale, alune, semințe, fistic, care nu au probleme de gătit. Boabele leguminoase trebuie să le fierbem bine, pentru că au niște antinutrienți care se neutralizează prin fierbere.
Neapărat, când suntem vegetarieni, trebuie să combinăm leguminoasele și oleaginoasele acestea cu cereale. Doar din această combinație se asigură tot spectrul de aminoacizi necesar organismului să construiască proteine. Trebuie să știm că cele mai valoroase proteine sunt cele de origine animală, oul și carnea, care au toți aminoacizii esențiali, în timp ce astea din vegetale au lipsuri.
Și atunci le punem împreună: mâncăm fasole cu pâine, humus cu pâine, mazăre cu pâine, sau paste ori orez, în care punem leguminoase boabe.
Ca valoare biologică, proteina animală are coeficient foarte ridicat, 95 %, în timp ce proteina vegetală scade sub 50.
Etichete: legume, myimpact, proteină, vegetarieni,
Dată publicare:
