Tulburările de somn devin mai grave dacă ne gândim la ele. "Ajungi să mănânci în somn"
Nouă din zece adulţi suferă, cel puţin o dată, un episod acut de insomnie. Cu alte cuvinte, se lupta frecvent să adoarmă, se trezesc spontan, în miez de noapte sau dimineaţă, mult prea devreme.
Cert e că lipsa de odihnă le afectează viaţă- se concentrează prost, sunt mereu obosiţi, trişti şi irascibili. Stresul este, spun specialiştii, principala cauza a tulburărilor de somn, cu care se confruntă omul modern.
Aici încadrăm şi hipersomnia, adică situaţia în care individul nu e refăcut, nici dacă doarme 14 ore. Hiperactivitatea creierului e responsabilă şi pentru alte câteva tulburări, surprinzător de frecvente: somnambulismul, vorbitul şi mâncatul compulsiv...în somn.
E ca şi cum ai vrea să-ţi încarci bateriile, dar nu te poţi conecta la sursă de energie. Definiţia tulburării de somn e pur subiectivă: nu simt că mă odihnesc.
Trecem printr-o insomnie acută dacă somnul e insuficient mai mult de trei zile pe săptămâna, timp de o luna şi ne modifică vizibil randamentul în timpul zilei. Cu alte cuvinte, nu vorbim de insomnie, dacă individul doarme doar 4-5 ore pe noapte de ani de zile, dacă el funcţionează normal... ci abia în momentul când se simte epuizat, nu se poate concentra la serviciu, la condus maşină şi face faţă cu greu şi fără entuziasm obligaţiilor de familie.
Dr. Gabriella Bondoc, Medic Psihiatru: “Avem insomnie determinată sau fiziologic apărută în perioade de stres. Dacă ştim că ne-a murit cineva drag sau trecem printr-o perioada stresantă la muncă, prima indicaţie e să nu ne îngrijorăm: o să treacă!”
Poate dura chiar două-trei luni, până ce creierul "uită" problema şi îşi regăseşte echilibrul. Este esenţială o aşa-zisă igienă a somnului: corpul şi creierul au nevoie de relaxare în anticiparea momentului de time-out: culcarea. Fără laptop sau telefon, cu cel puţin o jumătate de ora înainte. Fără mâncare, cu trei ore înainte. Fără exerciţiu fizic, cu cel puţin două ore.
Reţineţi că organismul secretă melatonina, hormonul somnului, abia de la 10 şi jumătate seară. O prea mare atenţie dată insomniei va avea un efect paradoxal. Cu cât mă concentrez mai tare să dorm, cu atât voi fi mai puţin capabil să dorm. Da, un pahar de lapte cald cu miere şi scorţişoară ajută, dar dacă nimic nu da rezultate, insomnia devine cronică şi riscăm o depresie, aşa că trebuie consultat medicul. O uriaşă greşeală ar fi să mergem în farmacie şi să cerem ceva "pentru somn". Efectul va fi artificial şi temporar.
La polul opus stau cei la care somnul se prelungeşte patologic. Doi din zece oameni dorm mai bine de o jumătate de zi... la propriu.
Dr. Gabriella Bondoc, Medic Psihiatru: “Avem hipersomnie când dormim prea mult şi avem tulburări de ritm circadian. Dormim ziua şi stăm treji noaptea.”
Tot tulburări de somn sunt parasomniile. Comportamente atipice, care apar în timpul somnului.
Dr. Gabriella Bondoc, Medic Psihiatru: “Sunt uimitoare prin manifestările lor, dar destul de frecvente. Vorbim de noctambulism, vorbim de mâncat în somn... sunt oameni care nu se trezesc şi dimineaţă descoperă că au golit frigiderul. Vorbim de cantităţi uriaşe de mâncare şi de calorii. . Că să-şi menţină o greutate firească, astfel de oameni ajunseseră la tot felul de strategii, nu ţineau mâncare în casă, încuiau bucătăria.“
În ciuda problemelor, aceşti pacienţi merg la medic abia când ajung la limita. Şi somnambulii sunt trimişi de obicei la doctori de rude, şocate de scenele la care asista. Precum cele în care suferindul se ridică din pat, fără să-şi dea seama, şi se apropie periculos de geam sau scări.
E drept, tot în afară normalului este şi vorbitul în somn, însă de regulă partenerii de viaţă acceptă aceste manifestări fără a caută explicaţii sau soluţii medicale.
Etichete: alimentatie, insomnie, odihna,
