Fibrele, esențiale într-un stil de viață sănătos. De unde provin
Cei mai mulţi dintre noi asociază fibrele alimentare cu fructele, legumele şi cerealele.
Și ştiu despre acesta că asigură un tranzit digestiv normal. Este adevărat, dar să privim puţin mai în profunzime. Organismul uman nu are enzime să digere fibrele.
Are însă bacterii care le vor transforma în acizi graşi cu lanţ scurt. Aşa apare o substanţă anti-inflamatorie, esenţială pentru sistemul imunitar. Imuno-globulinele A protejează mucoasele de posibili agresori. Inclusiv virusurile cu transmitere pe calea aerului, cele care produc răceală.
Conf. Dr. Ing. Simina Ştefan, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor: Un metru cub de iarbă poate să stocheze 4.6 kilogram de dioxid de carbon, în sol e mult mai puţin decât un copac.
Privim copacii drept containere imense de dioxid de carbon. Atrag substanţa din aer şi o menţin pe viaţă, sub formă de celuloză.
Cea mai mare cantitate de celuloză o găsim într-un copac bătrân, cu toate acestea într-un mod absolut nedrept este candidatul ideal la tăiere.
Conf. Dr. Ing. Simina Ştefan, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor: Un stejar care are 10 ani poate să stocheze până la 4,7 kilograme de dioxid de carbon într-un an, un stejar de 100 poate să ajungă până la 160 de kilograme într-un an, ceea ce înseamnă că e foar binâ să avem păduri cu copaci vîrstnici de 50 , 100 de ani.
Stejarul este unul dinte cele mai consistente... containere de poluanţi din aer. La fel, teiul. Sunt variantele ideale pentru un oraş poluat.
Celuloza pe care o vedeţi în scoarța copacului e identică cu celuloză din orice frunză verde, fie că vorbim de frunze comestibile, fie că vorbim de funza care nu se pot mânca. În frunze o numim fibre. Dar oamenii şi animalele, ca orice organism evoluat, de altfel - nu pot digera fibrele. Doar bacteriile care trăiesc cu noi: cele din colon, mai precis, au această capacitate.
Fibrele se transformă astfel, spectaculos, în furnizor pentru propriul sistem imunitar.
Prof. Dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureştii: E foarte important aportul de fibre deci de vegetale sunt transformate, fermentate de către o partea din colon şi vor rezolvă acizi graşi cu lanţ scurt''
Acizii graşi cu lanţ scurt devin surse de energie pentru celulele colonului. Dar sunt suficient de mici încât trec în circulaţia sanguină generală. Se întâmplă doar dacă consumaţi zilnic legume, fructe, cereale, frunze verzi.
Prof. Dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureştii: Pe de altă parte, aceşti acizi graşi cu lanţ scurt stimulează secreţia de imunoglobulină A secretorie care va fi sintetizată şi va trece la nivelul mucoaselor.
La nivel mucoaselor, această categorie de anticorpi - imunoglobulinele A - înseamnă poarta de apărare. Se găsesc în nas, în cavitatea orală, în mucoasa respiratorie. De fapt, în toate mucoasele organismului.
Imunoglobulinele A lupta direct cu virusurile cu transmitere respiratorie, spre exemplu.
Aşadar, consumaţi zilnic legume, fructe, cereale, frunze verzi nu e doar o recomandare auzită la televizor. Are explicaţie concretă în propriul sistem de apărare.
