Cum preparăm cartofii prăjiți ca să fie sănătoși. În ce cantitate nu ne îngrașă
În natură, orice tip de presiune este întâmpinat de o forță de respingere. Nu putem să ne opunem legilor fizicii. Dar putem să le facem puțin mai plăcute. Astăzi, cu ajutorul cartofilor prăjiți.
"E prăjeală, nu mânca! Au prea multe calorii, îți fac rău te îngrașă " Iată presiunea despre care vorbeam mai devreme.
"Sunt foarte buni la gust, aș mânca în permanență!" - vine și forța de respingere.
Ne-am făcut temele și trecem în tabăra pofticioșilor. Pentru că, da, există și beneficii de pe urma cartofilor prăjiți.
Andreea Groza, corespondent: “Toate anotimpurile vorbesc, de fapt, despre glucidele primare, adică despre zahăr. Spre exemplu, razele solare intră în frunze și acolo se nasc aceste glucide primare, adică zahărul primar. Toamna, soarele nu mai poate să producă prin fotosinteză zahăr primar, frunzele de îngălbenesc și se înroșesc și vedem spectacolul din jur.”
Zahărul produs în frunze pleacă spre organele de depozit. Adică în fructe, semințe ori în tuberculi. Cartofii sunt, din această perspectiva, perfecți.
Răzvan Teodorescu, producător cartofi prăjiți: “Nu toată lumea știe ce înseamnă cartoful prăjit belgian. Da, hei zic, de ce stau reci acolo? Se prăjesc la o temperatură joasă, trebuie să îi lași să se răcească, se mută în a doua cuvă câteva secunde și se face crusta crunch la exterior. Și devin foarte moi în interior.”
Andreea Groza, corespondent: “Peste 300 de kilocalorii sunt într-o 100 de grame de cartofi prăjiți, ceea ce înseamnă mult, nu contestă nimeni. Dar dacă îi lăsăți puțin la temperatura camerei amidonul din ei se stabilizează, dacă se stabilizează devine un fel de pre-biotic ceea ce nu e deloc un lucru rău.”
Prebiotic, adică hrană pentru bacteriile bune din intestin. Revenim! Lăsăm, așadar, cartofii scoși de la prăjit la temperatura camerei. Amidonul din ei - acel zahăr de depozit despre care vorbeam mai devreme - recristalizează. O parte din calorii se pierd astfel. E un truc util de știut.
Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist: “Iată sub ce formă extrem de simplă avem un produs prebiotic într-o banală salată orientală. Din combinația de carbohidrați și grăsime ne îngrășăm cel mai mult. Când vorbim de cartofi prăjiți, avem două aspecte: dacă sunt reci, ajută culturile de bacterii benefice, dar dacă sunt prăjiți, sunt concentrați în grăsime, mai hrănitori. Și vom vedea că un copil alege instinctiv un cartof prăjit cu grăsime, pentru că știm instinctiv că noi creștem din grăsime. Așa că nu va supărați pe copii, că nu vor să mănânce legume. Nu am fost făcuți precum puii văcuței să fim atrași de culoare verde. Puii de om sunt atrași de culoarea albă, pentru că albul înseamnă grăsime! Cartoful prăjit, el știe mititelul, că în loc să primească 90 de kilocalorie, primește 300 de kilocalorii și e o chestiune de eficiență a naturii!”
Cartofi prăjiți sau fierți, dar reci, pastele fierte și lăsate la răcit, orezul fiert rece. Așa hrăniți bacteriile bune din colon, cu zahăr de calitate, creat în frunzele plantei.
Aceste microorganisme înseamnă, de fapt, aproximativ 80% din imunitatea noastră. Le hrăniți cu glucide bune și automat le măriți numărul în defavoarea celor bacteriilor patogene, rele.
Organismul uman sănătos extrage tot ce e bun din alimente, iar restul reciclează. O parte este aruncată. Excesul de calorii se depune însă mereu sub formă de grăsime. Acesta este ciclul biologic.
E o tragedie dacă, zilnic, aportul caloric este în exces. Distrugeți inclusiv bacteriile bune din intestin, numite microbiotă. Adică loviți în sistemul imunitar uman.
Prof. univ. dr. Veronica Lazăr, Facultatea de Biologie: “Microbiota normală este adaptată evolutiv să salveze energie, pentru că nu întotdeauna oamenii au avut alimente din belșug. Este adaptată să trăiască cu mai puțini nutrienți, or acum se confruntă cu situația inversă, cu o bogăție de alimente.”
"Doza face otrava" - ne spune prima lecție de chimie. O pungă mică de cartofi prăjiți, adică 100 de grame, nu e o tragedie. Dimpotrivă, cantitatea mare, repetată des, e cea care se întoarce împotriva consumatorului.
