Ce probleme de sănătate scoate la iveală sportul. Semnele care apar în timpul efortului
Facem, în această dimineață, un pic de matematică! Ne interesează cât de tare trebuie să bată inima în timpul efortului. Chiar există o formulă pentru asta!
Noi privim, însă, și asupra rezultatelor. Pentru că vom afla ce înseamnă pentru propria persoană efortul de intensitate medie.
Adică cel care determină glucoza să intre în celule, fără insulină, fără a mai forța pancreasul. Tot efortul mediu ne poate vorbi despre depunerile din vase de sânge ori despre astm.
Mihai face un test de efort. I-a fost recomandat, pentru că este fumător. Așa, pot fi demascate probleme cardiace pe care un EKG, făcut în repaos, nu le arată. Arterele cu depuneri de colesterol cauzează oboseală muschiului cardiac. Care va lucra sub capacitatea normală.
Dr. Mihaela Amariei, medic specialist cardiolog: “Un test de efort arată, în cazul bărbaților, că arterele sunt acoperite, pe câtă vreme în cazul femeilor, că sunt disfuncțîi la vasele mici, care iriga cordul, vasele mari sunt normale.”
Un test de efort identifica problemele vasculare care, în timp, ar putea cauza un infarct. De fapt, înainte să apară durerea în piept, sugestivă în cazurile de cardiopatie ischemică. Adică suferință muschiului cardiac, produsă de îngustarea vaselor de sînge mari.
Cardiologul ne mai face o recomandare, dacă suntem perfect sănătoși. Să ne punem pe calcule, astfel încât să nu forțăm inima periculos, cu programe aberante de sport. Formula de calcul este 220 minus vârsta pe care o aveți. Atât trebuie să fie pulsul maxim, în timpul efortului.
Dr. Mihaela Amariei, medic specialist cardiolog: “Este obiectivul de frecvența cardiacă pe care trebuie să îl atingă pacientul ca acest test de efort să fie intepretat.”
Dar, mai există un artificiu. Limitați la 60% această valoare, în timpul efortului liber. Abia aici vorbim despre un prag mediu. Cel pe care îl atingem mergând zilnic, pe jos. E un efort foarte important, pentru protecția cardio-vasculară, pentru că poate mari speranța de viață.
Același efort mediu, conform calculelor, fac ca zahărul din sânge - glicemie, scrie pe buletinul de analiză - să fie condus spre celule , fără ajutorul insulinei, hormonul produs de pancreas.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: “În timpul efortului, glucoza intră în celule indiferent de insulină, e un mod foarte bun de reglare a glicemiei. Efort fizic susținut înseamnă peste 30 de minute.”
Aceasta pacientă face o spirometrie, care îi evaluează capacitatea funcțională a plămânilor. În timpul mersului pe jos, în pas alert, adică a efortului mediu, a simțit că se sufocă. Disfuncția de respirație în efort poate arata astmul.
Conf. dr. Dragoș Bumbăcea, medic primar pneumolog: “Mai ales, dacă acest efort e făcut în aer rece și uscat, cum ar fi să alergi în parc într-o dimineață răcoroasă, respirație dificilă și sunt nevoiți să se oprească.”
La pediatrie, aflăm și că tusea după efort este semnalul de alarmă care trebuie să determine părinții să ceară un sfat medical.
Conf. dr. Mihai Craiu medic primar pneumolog: “La pacienții care au astm, când aleargă, calea aeriană se închide. Răspunsul e paradoxal și poate fi asociat unui carcel, când faci efort mușchii se închid și apare un carcel, așa se întîmplă și cu mușchii bronșici. La astmatici, calea aeriană se închide în timpul efortului și durează și după efort, adică ia terminat de alergat și 20 de minute după aia tot tusest, cee ce e neobișnuit.”
Etichete: astm, boli cardiovasculare, csid, efort, sport,
Dată publicare:
