Analizele pe care adultii sunt sfatuiti sa le faca in mod regulat, in plina stare de sanatate. Ce pot descoperi
Diagnosticul de certitudine in privinta oricarei formatiuni anormale descoperite in interiorul organismului apartine examenului anatomopatologic. Popular, toata lumea cunoaste procedura sub numele de biopsie.
La ora actuala, cea mai moderna abordare o reprezinta imunohistochimia, un set de aproximativ 250 de teste, capabil sa vina cu un verdict de inalta precizie.
Medicina omului sanatos este idealul oricarui specialist. Inseamna un set de teste, facute regulat in plina stare de sanatate.
Intre acestea, 3 ecografii fac parte din temele obligatorii. Ecografia de tiroida, ecografia de san si ecografia de abdomen total. Va faceti aceste investigatii, aflati ca sunteti bine. Recomandarea este sa le repetati dupa 1 an.
"Intr-un an ce-ar putea sa apara? Daca se considera ca e un om sanatos, pot sa apara in uter nici fibroame, niste chisturi la femei in ovar, o prostata usor marita la barbati", spune Florentina Simion, medic specialist radiolog.
Facandu-va an de an temele, puteti descoperi si formatiuni inlocuitoare de spatiu. In stadii incipiente insa, tratabile. Si aceasta se numeste preventie.
Specialistul radiolog va poate oferi un diagnostic prezumtiv, dar nu de certitudine. Pentru sexul feminin spre exemplu, cea mai frecventa patologie se constata nivelul sanului. O formatiune evidentiata ecografic cere si evaluare citologica.
Punctiile aspirative cu ac fin se fac in cazul tumorilor suspicionate drept benigne. Punctia biopsica mamara se foloseste atunci cand formatiunea e suspect maligna.
Ne uitam la celulele dintr-o formatiune tumorala. Aici se descopera si se construieste diagnosticul de certitudine histo-patologic.
In cazul tumorilor maligne, anatomo-patologul descrie stadiul cancerului, in functie de dimensiunea tumorii. Specialistul e interesat de asemenea daca exista una sau mai multe tumori. Si al treilea punct de interes este tipul celulelor care compun formatiunea. Sunt descrise tipuri de celule blande, care nu metastazeaza, si celule agresive, care trimit metastaze prin vasele limfatice si sanguine.
"De exemplu prin imunihostochimie poti sa detectezi profilul hormonal, stiind ca intre factorii de risc exista si cel hormonal, factorii de risc ai cancerului", spune Mioara Ionescu, medic primar anatomie patologica.
Aceste informatii ghideaza tratamentul ulterior. Al doilea marker de imunohistochimie este KI 67, asa numitul marker de multiplicare.
"Cu cat acesta este mai mare, cu atat tumora de extinde mai mult", explica Mioara Ionescu.
Un al treilea marker important se numeste HER 2.
"Daca acest marker este supra-expus, exista in momentul de fata un tratament. Se numeste interceptor de gene HER si care nu e citostatic, ci un anticorp", explica medicul de anatomie patologica.
Astfel se construieste planul tintit de tratament.
