„Piramida inversată” a alimentației sănătoase stârnește controverse. Riscurile consumului crescut de proteine animale
„Piramida inversată” pentru alimentația sănătoasă, lansată recent de americani, care a întors pe dos vechile recomandări, stârnește deja controverse printre medicii europeni.
Pe de o parte, există dorința de a aduce la zi și ghidul de nutriție de pe bătrânul continent, aflat în vigoare de peste 3 decenii. Pe de altă parte, anumite schimbări sunt vehement contestate de unii specialiști în nutriție. Este vorba de cantitatea mare de carne, în detrimentul carbohidraților.
Grupele de alimente sunt practic inversate. Piramida „întoarsă pe dos” redistribuie sursele de nutrienți, cantitățile zilnice și dă prioritate altor variante față de ghidul încă în vigoare în Europa. Două elemente au stârnit deja păreri contrare din partea unei părți a corpului medical: importanța crescută a cărnii, îndeosebi roșii, care ajunge la 35% din hrana zilnică, și scăderea drastică a porțiilor de carbohidrați.
Riscurile consumului crescut de proteine animale
Dr. Diana Voican, medic specialist în nutriție: „În piramida veche, aveam pe primul etaj cerealele, cu o cantitate mare, de 6-10 porții, deci predominau în meniul zilei. În baza de sus acum, proteinele. Proteinele animale, carne roșie, se pune destul de mare accent. Carnea de animal adult are o cantitate destul de mare de acid uric, și animalul tânăr are acid uric. Ceea ce provoacă guta, o acumulare mare în articulații mici, cu simptome dureroase. Cel puțin anul acesta nu se va întâmpla nimic la noi.”
Dr. Alina Tănăsache, medic diabet, nutriție: „Ce nu este vizual aplicabil este cantitatea de proteină, pe care o menționează ei – 1,2-1,6 g/kg corp. Eu aș merge pe piramida mediteraneană.”
Conform piramidei americane, un bărbat de 100 de kilograme ar trebui să mănânce zilnic 400 de grame de piept de curcan, o jumătate de kilogram de vită, 600 de grame de ton sau de somon.
Schimbările la cereale și fructe, explicate de specialiști
Corespondent Știrile PRO TV: „O altă schimbare vizează tipul cerealelor prevăzute în noua piramidă – exclusiv integrale. Ceea ce, spun specialiștii în nutriție, poate accelera excesiv tranzitul digestiv, împiedicând absorbția corectă a nutrienților. Pe de altă parte, piramida inversată mută orezul, nucile și alunele, dar și bananele – separate de restul fructelor – pe locul al doilea de la coadă. Tot cu zgârcenie apar fructele de mare, strugurii, ba chiar și citricele, care înseamnă baza multor diete hipocalorice. Oul, considerat de europeni ~superaliment~, grație valorii sale biologice, cade și el la mijlocul piramidei.”
Alte indicații se găsesc deja, în mare măsură, și în politicile europene de nutriție a populației. De pildă, folosirea uleiurilor cu acizi grași esențiali, cum sunt untul, uleiul de măsline și grăsimea de vită, și limitarea la 10% a aportului de grăsimi saturate.
