Tragedii care au marcat România în 2023. Accidentul de la 2 Mai, exploziile de la Crevedia și cazul Alexandrei Ivanov
România a fost marcată, în anul 2023, de o serie de tragedii care au stârnit reacţii dure în rândul opiniei publice.
Fie că a fost vorba despre accidente soldate cu un număr ridicat de răniţi sau morţi, de exploziile care s-au produs la staţia GPL de la Crevedia şi pe magistrala de gaze de la Călimăneşti sau de cazul tinerei însărcinate care a decedat la maternitatea din Botoşani, aceste tragedii constituie adevărate semnale de alarmă şi au scos la iveală nereguli din sistem, scrie Agerpres.
Accidentul de la 2 Mai
Pe 19 august, un şofer drogat, în vârstă de 19 ani, Vlad Pascu, intra cu maşina într-un grup de pietoni pe DN 39, în apropierea localităţii Vama Veche, provocând moartea a doi tineri, de 20, respectiv 21 de ani, şi rănirea altor trei. Ulterior producerii accidentului, conducătorul auto a părăsit locul faptei, fiind depistat de poliţişti, la scurt timp, în staţiunea Vama Veche, unde a fost testat cu aparatul drugtest, rezultatul fiind pozitiv pentru cocaină, amfetamină şi metamfetamină.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Cazul de la 2 Mai din judeţul Constanţa a adus în atenţia publică o nouă realitate - consumul de droguri la volan, dar şi lipsurile cu care se confruntă poliţia în ceea ce priveşte testarea şoferilor. Această tragedie a dus la schimbări în Poliţia din Constanţa, dar şi la propuneri de modificare a legii.
Întreaga familie a lui Vlad Pascu este trimisă în judecată. Miruna Pascu este acuzată că ar fi şantajat o fată, martoră în dosarul în care este cercetat fiul ei. Concret, ea ar fi ameninţat-o pe prietena fiului său că va face publice informaţii şi imagini compromiţătoare despre ea, dacă va colabora cu procurorii. În acelaşi dosar, Vlad Pascu este acuzat de consum şi trafic de droguri, iar Claudiu Pascu de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
În urma anchetei dispuse de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, s-a dispus eliberarea din funcţie a mai multor şefi din poliţia constănţeană şi reorganizarea IPJ Constanţa. „Astăzi, la câteva luni distanţă şi după o analiză metodică, este limpede că discuţia asupra cauzelor imediate care au condus la accident este mai complexă, nu ţine doar de capacitatea instituţională a IPJ Constanţa sau a Poliţiei în general, (...) de eficienţa aparatului nostru de aplicare a legii în combaterea traficului şi consumului de droguri, de configurare a legislaţiei sau de suportul bugetar pe care Guvernul trebuia să-l aloce în ultimi 10 - 20 de ani pentru dotarea corespunzătoare a acestor instituţii de aplicare a legii”, a transmis Cătălin Predoiu, în noiembrie.
Pe 11 octombrie, Vlad Pascu a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui autovehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria Mangalia.
Pe 4 octombrie, propunerea legislativă „2 Mai”, iniţiată de parlamentarii PNL, a fost depusă la Camera Deputaţilor. „Tragediile din ultima vreme, precum cea de la 2 Mai, impun îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru a lupta eficient împotriva drogurilor. Dacă am fi avut această lege mai devreme, Roberta şi Sebastian, victimele accidentului din vara aceasta, produs pe fondul consumului de droguri, poate ar fi fost alături de colegii lor la facultate acum. Este răspunsul necesar faţă de creşterea numărului de cauze penale având ca obiect infracţiuni din sfera traficului ilicit de droguri”, a transmis atunci ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu. În septembrie, şi senatorul PSD Robert Cazanciuc anunţa că a depus un proiect legislativ care prevede, printre altele, interzicerea dreptului de a conduce pe o perioadă de până la 10 ani în cazul şoferilor depistaţi sub influenţa drogurilor sau alcoolului.
Exploziile de la Crevedia
Pe 26 august, o altă tragedie avea să zguduie România. Exploziile de la staţia GPL de la Crevedia, din judeţul Dâmboviţa, au dus la moartea a şase persoane, iar peste 50, majoritatea pompieri care interveniseră la stingerea focului, au fost rănite. Multe case din zonă au fost afectate de suflul exploziilor. Răniţii au fost transportaţi la spitale din Capitală, dar şi din străinătate. Ulterior, s-a stabilit că staţia GPL din Crevedia funcţiona din iulie 2020 fără autorizaţie de securitate la incendiu. Procurorii au susţinut că incendiul şi exploziile au fost cauzate, cel mai probabil, de scurgerile de gaze de la autocisternele sau cisternele depozit amplasate în curtea firmei şi de existenţa unei surse de aprindere.
După acest caz, au fost efectuate controale la benzinării, depozite şi puncte de alimentare GPL din toată ţară, unităţi la care au fost găsite neconformităţi de natură a pune în pericol vieţi omeneşti fiind închise.
Tragedia a avut şi urmări politice - primarul din Crevedia a fost exclus din PSD, iar primarul social-democrat din Caracal, Ion Doldurea, al cărui fiu era unul dintre patronii staţiei unde s-au produs exploziile, s-a autosuspendat din partid.
Cei doi patroni ai staţiei GPL din Crevedia, Ionuţ Doldurea şi Cosmin Stângă, au fost arestaţi preventiv şi ulterior plasaţi în arest la domiciliu, ei fiind acuzaţi de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru. Pe 26 octombrie, procurorii de la Parchetul General au dispus extinderea urmăririi penale faţă de cei doi prin formularea de noi acuzaţii la adresa lor, şi anume neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Parchetul General a anunţat că a pus sechestru pe zeci de case şi conturi bancare aparţinând celor doi patroni ai firmei. Peste 130 de persoane s-au constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 26.463.543 euro şi 615.535 lei.
Pe 8 decembrie, Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se creează cadrul legislativ ce va permite Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR) să retragă autorizaţia de funcţionare pentru staţiile de încărcare GPL, dacă va constata deficienţe faţă de prevederile care au stat la baza eliberării autorizaţiei.
Explozia de pe șantierul Autostrăzii A7
Pe 21 septembrie, o altă explozie, de data aceasta la magistrala de gaze de la Călimăneşti din judeţul Vrancea, nu a rămas fără ecou. Patru persoane au fost atunci găsite carbonizate, iar alte cinci au fost rănite, doi bărbaţi de 61 şi 53 de ani, care prezentau arsuri pe 65, respectiv 40% din corp, fiind preluaţi cu elicopterul şi transferaţi la unităţi medicale din Bucureşti. Victimele lucrau pe şantierul Autostrăzii A7. „În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că a fost vorba despre o explozie urmată de incendiu din cauza fisurării magistralei de transport gaze naturale şi apariţia scânteilor mecanice, urmare a executării lucrărilor pe şantierul autostrăzii A7”, preciza purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, Florin Olaru.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea au întocmit un dosar penal în acest caz, în care se fac cercetări pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere, dar şi pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă sau nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.
Şi în acest caz instituţiile implicate au pasat vina de la una la alta. Directorul adjunct al Transgaz Zona Est, Cristian Schmidt, afirma că incidentul s-ar fi produs din cauza faptului că, în timpul lucrărilor la autostrada A7, nu au fost respectate condiţiile din avizul emis de societate la începerea proiectului. „Conform avizului nostru de principiu care a fost dat la demararea proiectului, au fost stipulate o sumedenie de articole privind ceea ce trebuie făcut în zonele de protecţie a conductei magistralei. Lucru care nu s-a întâmplat. Nu au fost respectate condiţiile din avizul emis de Transgaz la începerea proiectului”, declara, pentru AGERPRES, Cristian Schmidt. Potrivit acestuia, atât adâncimea la care este amplasată conducta în zonă, cât şi presiunea sub care era ţinută conducta la momentul exploziei sunt conforme normelor în vigoare. În schimb, prefectul judeţului Vrancea, Nicuşor Halici, susţinea, la acel moment, că adâncimea magistralei de gaze nu ar fi fost cea corespunzătoare. „Compania ştia că există această conductă şi aici va trebui să fie clarificat faptul că, după cum aţi putut observa într-o anumită măsură, şi eu - nu pare o adâncime tocmai în regulă pentru o magistrală. Ar trebui să fie la o adâncime mult mai mare. Cel puţin, la ce văd şi dintr-o estimare, până într-un metru are adâncimea. În mod normal, specialiştii spun că trebuia să fie la 1,80 metri de la nivelul primului strat de la autostradă”, a spus prefectul Nicuşor Halici. El preciza că lucrările la autostrada A7, în zonele care se suprapun cu traversarea magistralei, nu vor mai fi făcute decât după o analiză atentă.
Alexandra, tânăra însărcinată, decedată la Maternitatea din Botoșani
În august, o altă tragedie va aduce în atenţia publică alte nereguli, de data aceasta din sistemul sanitar. Alexandra Ivanov, o tânără de 25 de ani, însărcinată în luna a treia, a murit la Maternitatea din Botoşani, după ce medicii nu i-au acordat îngrijiri medicale timp de şapte ore, deşi aceasta cerea să fie ajutată. Potrivit DSP Botoşani, Alexandra Ivanov a fost internată la ora 23,30 cu „sângerare pe căi genitale externe, dureri hipogastrice şi lombare”. Diagnosticul stabilit la internare a fost de „sarcină oprită în evoluţie, metroragie minoră, observaţie anemie secundară”. Inspectorii sanitari au stabilit că „de la ora 00,45, când i s-a administrat ser fiziologic şi un medicament, până la 07,35 nu a mai fost efectuată nicio manevră de îngrijire” pentru tânără.
Cazul Alexandrei a stârnit revolta oamenilor. Sute de cetăţeni au ieşit în stradă mai multe zile pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de cadrele medicale de la Secţia de obstetrică şi ginecologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Botoşani. Mai mult, cabinetul medical privat al doctoriţei care a fost de gardă în noaptea în care a murit Alexandra Ivanov a fost vandalizat. Geamurile imobilului au fost sparte, iar pe pereţi şi ferestre a fost scris mesajul: „Nu am aer! Alexandra”. Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava au preluat ancheta în acest caz, cercetările desfăşurându-se sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă.
Pe 13 septembrie, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Botoşani a amendat Spitalul Judeţean de Urgenţă „Mavromati” cu suma de 42.272 lei în urma decesului Alexandrei Ivanov. Potrivit CJAS, cuantumul sancţiunii reprezintă 0,5% din suma contractată de SJU pentru serviciile medicale spitaliceşti, fiind aplicată „pentru nerespectarea obligaţiei contractuale prevăzute la art.7, lit.d din Contractul de furnizare servicii medicale spitaliceşti”, legat de fişa de observaţie a pacientei Alexandra Ivanov. În decembrie, conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani a dispus desfacerea contractului de muncă al medicului Mariana Pitrop de pe Secţia de obstretică şi ginecologie, considerată responsabilă de moartea tinerei. „În urmă cu două luni, Comisia de disciplină a Spitalului Judeţean a început o anchetă legată de decesul Alexandrei Ivanov. În această comisie de disciplină au fost anchetaţi personalul medical care a desfăşurat activitatea medicală în data de 18 august 2023, iar în urma raportului de cercetare disciplinară, ne referim aici doar activitatea administrativă a personalului medical care a avut activitate în garda din 18 august 2023, s-au făcut propuneri pentru cele trei persoane, şi anume infirmieră, asistentă şi medicul de gardă. În ceea ce priveşte doamna infirmieră nu s-a luat nicio măsură din punct de vedere administrativ, în ceea ce priveşte asistenta din gardă de 18 august a primit sancţiune cu diminuarea salariului pe o perioadă de trei luni, iar în ceea ce priveşte medicul de gardă din 18 august, propunerea Comisiei de disciplină a fost desfacerea contractului individual de muncă”, declara managerul spitalului, medicul Monica Adăscăliţei.
Ulterior, în urma a peste 90 de percheziţii efectuate de DNA la Iaşi şi Botoşani, au ieşit la iveală o serie de nereguli privind angajările la spitalul unde a murit tânăra. Procurorii au stabilit că, în perioada 2018 - 2023, au fost fraudate concursuri de ocupare a unor posturi vacante. Mai multe persoane ar fi primit ca mită bijuterii şi sume de până la 15.000 de euro pentru angajări la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) „Mavromati” din Botoşani, preciza Serviciul Teritorial Suceava al DNA. Mai mulţi foşti şefi din spital sunt cercetaţi pentru luare de mită, trafic de influenţă şi folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Peretele unui internat, prăbușit în Odorheiu Secuiesc
Lacrimi şi durere la Odorheiu Secuiesc, după ce, pe 18 decembrie, un perete al clădirii internatului din cadrul Liceului „Tamasi Aron” s-a prăbuşit. La acel moment, în corpul de clădire se aflau patru elevi ai internatului, aceştia fiind prinşi sub dărâmături. Băiatul de 17 ani a decedat, iar trei fete au fost internate în spital, una în stare gravă.
Clădirea internatului are o vechime de peste 100 de ani, iar autorităţile nu exclud posibilitatea ca aceasta să se fi dărâmat din cauza lucrărilor de infrastructură efectuate în perimetrul acesteia. În zonă se făceau lucrări pentru racordarea clădirii la reţeaua de canalizare a oraşului. Administratorul firmei care executa lucrări a fost reţinut, fiind cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. „Prin ordonanţa procurorului s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de administratorul societăţii ce realiza lucrările la clădirea aparţinând internatului pentru trei infracţiuni: una prevăzută în legea specială, Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, respectiv infracţiunea prevăzută de art. 35 alin. 1 şi 3, şi două infracţiuni - de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. S-a reţinut în sarcina inculpatului că a efectuat lucrări de săpare a unui şanţ chiar lângă zidul clădirii internatului, lucrare care nu era autorizată şi, aşa cum ştiţi, urmare a prăbuşirii sitului a rezultat decesul unui elev şi vătămarea corporală a altor trei eleve”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, Gianina Oreviceanu.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a mers a doua zi la Odorheiu Secuiesc şi a anunţat că în acest caz Corpul de control va demara o anchetă, pentru a se vedea dacă a fost respectată legislaţia, iar persoanele care se fac vinovate de producerea tragediei vor suporta consecinţele. „Vom demara şi noi o acţiune a Corpului de control al Ministrului Educaţiei pentru a stabili dacă există prevederi ale legislaţiei în educaţie sau a legislaţiei secundare care nu au fost îndeplinite. Este o procedură normală în astfel cazuri. Este important să dăm mesajul că oricine ar fi vinovat va suporta consecinţele. (...) Trebuie să ne asumăm cu toţii responsabilitatea de a afla cine este responsabil şi mai departe de a aplica toate sancţiunile, aşa cum se cuvine”, a spus Ligia Deca.
Şi preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Marcel Ciolacu au reacţionat la tragedia de la Odorhei. „Este o dramă care ne reaminteşte brutal că siguranţa în şcoli rămâne o prioritate critică. Spaţiile în care copiii îşi petrec cea mai mare parte din timpul lor trebuie să ofere protecţie şi să fie adaptate la standardele de siguranţă actuale. Solicit elucidarea de urgenţă a cauzelor care au dus la prăbuşirea clădirii şi pedepsirea celor care se vor dovedi vinovaţi”, a scris şeful statului pe Facebook. „Categoric că cei vinovaţi vor plăti, fără nicio excepţie”, a transmis şi prim-ministrul.
Băiatul de 17 ani care a decedat era elev la Liceul de Arte. „Instituţia noastră este în doliu. O astfel de tragedie nu ar fi trebuit să se întâmple. O viaţă tânără, plină de vise a fost spulberată. A fost elev la şcoala noastră, aşa că această veste de neînţeles este cu atât mai dureroasă pentru comunitatea noastră, pentru elevii noştri şi pentru oraş. Ieri ne pregăteam pentru concerte de fanfară, concerte de Crăciun şi un târg de Crăciun, astăzi nici măcar nu putem vorbi. Concertele noastre pentru săptămâna aceasta sunt anulate, fiind înlocuite de doliu şi rugăciune. (...) Odihneşte-te în pace, David!”, au transmis reprezentanţii liceului unde tânărul învăţa.
Având în vedere tragedia care a avut loc luni, Primăria municipiului Odorheiu Secuiesc a anulat toate evenimentele cultural-artistice din Târgul de Crăciun, precum şi spectacolul şi jocul de artificii de Revelion, iar autorităţile locale au transmis condoleanţe familiei tânărului decedat, menţionând că întregul oraş este îndoliat. De altfel, în faţa internatului, localnicii au depus flori şi au aprins zeci de lumânări.