Sondaj AmCham: sentimentul investițional din România a scăzut sub nivelul din 2020, anul recesiunii și al pandemiei Covid-19

Percepția climatului de afaceri în România s-a deteriorat semnificativ în 2025, însă companiile își mențin încrederea în oportunitățile de investiții, potrivit sondajului AmCham.

Ioana Andreescu

Totodată, reprezentanţii investitorilor americani consideră că 2026 este un an decisiv pentru România, pentru implementarea reformelor structurale fără presiunea mizelor electorale, aderarea la OECD, finalizarea proiectelor PNRR şi promovarea intereselor României pentru următorul cadru financiar UE (2028-2034).

Încrederea companiilor, sub nivelul din 2020

Potrivit cercetării, doar 21% dintre companii mai evaluează situaţia ca bună sau foarte bună, faţă de 45% în 2024, acum încrederea fiind chiar sub nivelul anului 2020, marcat de recesiune şi de incertitudinile generate de pandemia Covid-19. Mediul de afaceri resimte incertitudine fiscală şi politică, ceea ce complică planificarea pe termen mediu şi lung, comentează sursa citată. Lipsa de predictibilitate privind politicile publice, incertitudinile legate de rezultatele reformelor mult aşteptate, escaladarea presiunilor în privinţa deficitelor gemene, alături de o serie de presiuni externe şi de probleme specifice în anumite sectoare economice, toate sunt de natură să afecteze perspectivele companiilor.

Evaluarea AmCham asupra climatului de afaceri

„Rezultatele sondajului sunt o fotografie a perioadei mai 2024 - octombrie 2025 şi surprind toate provocările cu care România, mediul de afaceri, dar şi comunitatea celor 600 de companii americane, internaţionale şi româneşti, membre AmCham, s-au confruntat: un 2024 marcat de toate rundele electorale; deteriorarea indicatorilor macroeconomici, intensificarea temporară a riscului de retrogradare la categoria junk de către agenţiile de rating şi apariţia perspectivei suspendării fondurilor europene de către Comisia Europeană; un set de măsuri de redresare care a constat preponderent în măsuri fiscale, în timp ce reformele din sectorul public şi administrativ s-au concretizat semnificativ mai lent în raport cu aşteptările mediului de afaceri. Toate aceste provocări naţionale, suprapuse peste o perioadă prelungită de crize şi transformări la nivel european şi global, au condus, în octombrie 2025, la o percepţie a climatului de afaceri şi investiţional sub nivelurile înregistrate în anul 2020, marcat de pandemie. Vestea bună este că, în perspectivă, investitorii îşi păstrează încrederea în România, cu condiţia menţinerii traiectoriei de reformă şi a respectării angajamentului de a reveni asupra unor măsuri fiscale nocive, precum IMCA”, a subliniat preşedintele AmCham România, Vlad Boeriu, în comunicat.

Investiţii planificate în ciuda incertitudinii

Chiar şi în acest context de depreciere a încrederii şi de încetinire a creşterii economice, angajamentul companiilor membre AmCham faţă de România se reflectă în menţinerea unei perspective pozitive asupra investiţiilor care vor fi realizate în următoarele 12 luni, cât şi a dezvoltării şi consolidării afacerilor pe termen mediu, susţine organizaţia, într-un comunicat. Astfel, 65% dintre companiile respondente au în plan investiţii în următoarele 12 luni, iar 65% au în vedere o extindere a activităţilor din România în următorii trei ani (în timp ce 31% preconizează o menţinere la acelaşi nivel a acestora).

Pentru anul următor, aşa cum rezultă din răspunsurile la sondaj, priorităţile mediului de afaceri vizează continuarea fermă a demersurilor pentru aderarea la OECD, maximizarea atragerii fondurilor disponibile prin PNRR până la finalul acestui program în august 2026, precum şi pregătirea pentru următorul ciclu de finanţare europeană, prin implicarea în avans, în definirea criteriilor şi priorităţilor de alocare la nivelul Uniunii Europene.

România, presiuni pentru reforme

În acelaşi timp, România are nevoie de o poziţionare strategică mai puternică la nivel european şi transatlantic.

Nu în ultimul rând, agenda 2026 trebuie să fie definită de reforme structurale asumate transpartinic, dincolo de logica electorală, pentru a aborda cauzele profunde ale dezechilibrelor economice care au deteriorat situaţia macroeconomică a României, consideră sursa citată.

Investitorii cer predictibilitate și reforme

„Combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale, accelerarea digitalizării administraţiei publice, în special a administraţiei fiscale, şi reforma şi investiţiile ca şi condiţii de bază pentru consolidarea capitalului uman, în continuare cel mai apreciat avantaj competitiv al României, continuarea investiţiilor în infrastructură, predictibilitatea condiţiilor de investiţii şi definirea unei politici economice coerente sunt esenţiale pentru restabilirea încrederii populaţiei, investitorilor, creditorilor şi partenerilor internaţionali. În ultimii ani, lipsa de consecvenţă, inacţiunea şi schimbările politice frecvente au reprezentat frâne în calea dezvoltării. În timp ce alte economii din regiune au accelerat reformele şi şi-au consolidat competitivitatea, România s-a dezvoltat sub potenţial, iar avantajele competitive tradiţionale care au pus România pe harta investiţiilor s-au erodat, fără a fi dezvoltate altele noi. Pentru a rămâne relevantă într-o economie globală tot mai competitivă, România trebuie să îşi ridice nivelul de ambiţie şi să construiască noi avantaje care să fie promovate de o diplomaţie economică profesionistă şi eficientă, capabilă să atragă investiţii şi să promoveze România pe pieţele internaţionale", se precizează în comunicat.

România are o „fereastră de oportunitate” în 2026

În context, preşedintele AmCham România susţine că 2026 vine cu şansa unică de a fi un an de resetare pentru România. Absenţa presiunii electorale creează o oportunitate reală pentru asumarea şi implementarea reformelor profunde, pentru accelerarea investiţiilor şi pentru consolidarea poziţiei României ca partener economic şi strategic credibil în regiune, a explicat acesta.

„Indiferent că vorbim de politica fiscală, educaţie, sănătate, digitalizare, apărare sau justiţie, realitatea anului 2025, cu toate evoluţiile, din ianuarie până în decembrie, ne confirmă din nou că amânarea rezolvării cauzelor profunde ale dezechilibrelor care au destabilizat România nu face decât să amplifice efectele negative în societate şi economie şi să le facă mai dificil şi mai costisitor de corectat. Modul în care vom valorifica acest an va influenţa traiectoria, prosperitatea, siguranţa şi competitivitatea României pe termen lung", a explicat Vlad Boeriu.

Avantaje și riscuri percepute

În timp ce avantajele competitive apreciate de investitori sunt apartenenţa la UE (87%), statutul de membru NATO (62%), calitatea capitalului uman (56%) şi dimensiunea pieţei (45%), în topul celor mai puţin apreciate condiţii de piaţă se regăsesc predictibilitatea condiţiilor de investiţii (83%), fiabilitatea politicilor publice (77%), ritmul lent al debirocratizării şi al digitalizării serviciilor publice (72%), stabilitatea politică (71%) şi cadrul fiscal aplicabil companiilor (68).

Totodată, factorii macroeconomici care prezintă cele mai mari riscuri pentru economia României sunt creşterea deficitului şi a nivelului datoriei publice, în creştere de la 59% în 2024, la 74% în 2025, instabilitatea politică (69%) şi creşterea poverii fiscale (64%).