Românii au primit în casele lor mii de refugiați ucraineni. Rusoaică fugită din Kiev: ”E un coșmar, țara ta să te bombardeze”

Şi în punctele de frontieră au continuat să intre în România mii de ucraineni, la 9 zile de când țara lor a fost atacată. Numărul copiilor refugiați pe teritoriul nostru a crescut și el și a ajuns la 22.000.

Sunt ajutați la noi de organizații non-profit, de biserici și de oameni generoși, care nu pot rămâne indiferenți la durerea semenilor.

Aceşti oameni au călătorit mai bine de 48 de ore de la Kiev și au fost nevoiţi să schimbe 3 trenuri ca să ajungă în București.

Au împachetat repede câteva lucruri și au fugit din calea bombelor. Marina este de origine rusă, și-a luat fetița de 3 ani și a plecat fără să stea pe gânduri, deși nu știe ce o să se întâmple acum cu ele.

Citește și

Problemele întâmpinate de refugiați: Toate țările spun că ajută Ucraina că e război, dar ăsta nu e ajutor!

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

”Sunt rusoaică, locuiesc în Kiev de 6 ani și pentru mine este un coșmar, țara ta natală să te bombardeze. În câteva zile viața noastră s-a ruinat. Nu mai avem nimic”.

Acesti soți au mers din Azerbaijan în Kiev pentru un tratament medical. Aveau bilete de avion pentru a se întoarce în țara lor chiar în ziua în care a început războiul.

”Situația acolo se înrăutățește pe zi ce trece”

”Ne împachetam lucrurile să plecăm și cei de la hotel ne-au rugat să mergem în buncăr pentru că este incendiu în clădire, dar nu era fum deloc și atunci ne-au spus că a început războiul”.

Sabina este din Azerbaijan, dar tatăl ei este este cetățean ucrainean și nu a putut să părăsească țara. Ea a plecat împreună cu mama și surorile ei, dar se tem pentru viața tatălui.

”Sunt speriată pentru că situatia acolo se înrăutățește pe zi ce trece. Acum sunt bucuroasă pentru că suntem în siguranță și că nu o să mai aud la fiecare 5 minute acele nenorocite de explozii, pentru că de fiecare dată știam că a murit cineva. Casa unei prietene a fost bombardată acum două zile”.

Refugiații au fost transportați cu autobuze ale STB către 20 de localități din județul Ilfov, unde au fost organizate spații de cazare. Vor primi hrană şi produse de igienă. Vor rămâne în ţara noastră câteva zile, până vor fi organizate zboruri de repatriere.

În vama din Sighet, convoaiele încărcate cu provizii pentru refugiaţii din Ucraina au trecut în fiecare oră, noaptea trecută.

Cristian Ardelean: ”Noi am trimis în fiecare zi de când suntem aici, acum ne-am organizat cu 5 microbuze, mâncare, haine".

”Oamenii și-au deschis casele, oamenii vor să ajute”

Familia Lupșe a venit din județul Sălaj ca să ofere sprijin celor ce fug de război.

Florin Lupșe: "Am adus mâncare și haine, alimente pentru ei și dacă găsesc o familie cu doi copii, îi iau și îi duc la mine”.

Cei de la Crucea Roșie au pregătit o mașină plină cu produse de strictă necesitate pentru spitalele din Ucraina.

Manuela Bindiu, director filială Sighetu Maramației a Crucii Roşii: ”Încărcăm medicamente și produse sanitare. Trebuie să fim pregătiți, oamenii din Ucraina vor avea nevoie de ajutorul nostru pe termen lung".

Și bisericile din Sighet au adăpostit în aceste zile mii de persoane.

Ioan Sidău, preot: "Oamenii și-au deschis pensiunile, casele, oamenii vor să ajute. Vorbim de mii de persoane care au fost cazate".

Peste 100 de copii orfani, majoritatea evrei, dintr-un centru aflat la mică distanță de Kiev, au ajuns la Cluj-Napoca împreună cu îngrijitorii lor.

Încă de când s-a trezit, Rahele - o fetiță de 4 ani - și-a dorit un telefon pentru a putea vorbi cu bunica ei, singura cu care mai ține legătura.

Copiii mai mari nu plâng pentru a-i liniști pe cei mai mici

Voluntarii au adus jucării și cărți de colorat în hotelul unde au fost cazați. Copiii mai mari au înțeles tot ce se întâmplă și ştiu că ei trebuie să îi protejeze și pe cei mai mici.

Fată: ”Am vrut să plâng, dar nu am făcut-o, pentru că erau foarte mulți copii acolo și nu puteam să le arăt că sunt afectată".

Acest băiat de 14 ani are deja experienţe triste.

Băiat: "Sunt speriat pentru că prietenii mei sunt în Jitomir, stau sub pământ și aud exploziile. Sunteți foarte puternici, o să câștigați pentru că toată lumea ţine cu voi și sunteți cei mai tari. Te iubesc, Ucraina!".

Peste câteva zile, toți vor pleca în Israel, unde autoritățile le vor oferi un adăpost.

Oxana are 5 copii, cu vârste cuprinse între 3 și 11 ani, și a plecat din Izmail din cauza războiului. Stă în sala de sport a unei școli din Galați, unde sunt cazate provizoriu 30 de mame cu tot atâția copii. Mai are încă doi copii mari, care au rămas să lupte. Cu câteva minute în urmă a vorbit la telefon cu unul dintre ei.

Oxana: "Mi-a spus că Odesa este înconjurată de nave militare. Nu există comuncații, se trage. E un infern!".

”Dacă nu aveam copii și eu aș fi plecat la luptă”

Iulia a venit cu băiatul de 3 ani și fetița de 4. Acasă, în Odesa, au rămas soțul, tatăl şi bunica ei. Bărbații sunt înrolați în armată şi apără orașul.

”Le e frică, e greu. Și toată lumea tânjește după copii. Dacă nu aveam copii și eu aș fi plecat la luptă".

Cei mai mulţi refugiaţi au stat la noi o zi sau două și au plecat apoi spre alte destinații, unde au prieteni sau rude. Dar cei care rămân au nevoie de ajutor.

Sergent major Teodora Diaconiță, ISU Galați: "Este nevoie de pături, de saltele, de lenjerii de pat și de lenjerii de corp, pentru cei care vin doar cu hainele de pe ei".

Mai mult, peste 122 de minori ucraineni instituționalizați și însoțitorii lor au ajuns joi seară în portul Tulcea, cu o navă sub pavilion ucrainean. Au fost urcaţi în autobuze şi microbuze şi vor ajunge în centre de plasament din alte judeţe.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"