România va fi amendată de UE pentru situația gunoaielor. Piața deșeurilor, controlată de oameni de afaceri controversați
România va fi amendată de Uniunea Europeană pentru că nu colectează selectiv și nu reciclează gunoiul produs. De vină sunt autoritățile, dar și operatorii privați de salubritate care activează pe piața deșeurilor.
Managementul deșeurilor în București nu este controlat de autorități, ci de lorzii deșeurilor, oameni de afaceri care dețin principalele companii din domeniul salubrității - este o piață de câteva sute de milioane de euro anual.
Sectorul 1
În Sectorul 1 al Bucureștiului, primarul Clotilde Armand a denunțat în urmă cu câteva luni contractul pe care administrația sa îl are cu operatorul de salubritate Romprest.
În anul 2008, Romprest a semnat un contract controversat în perioada primarului Chiliman pentru operarea salubrității în Sectorul 1. Un contract pe 25 de ani care pune presiune pe bugetul sectorului cu mulți bani.
„Am intrat, fără să doresc, într-o situație capcană! O firmă care refuză dialogul, o firmă care presta la un preț pe kilometru pătrat de 17 ori mai mult decât Cluj!”, a declarat primarul Sectorului 1, Clotilde Armand.
Compania Romprest are un istoric dubios - a fost fondată de niște interpuși, a fost preluată în 2001 de Florian Walter, apropiat de fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea, cel care a decis că ministerul să achiziționeze 10% din Romprest prin Compania Aeroporturi București. Ceilalți acționari, oameni de afaceri controversați, se luptă prin tribunale și mass-media. Detaco Canada este controlată de familia lui Măricel Păcuraru, condamnat penal la 4 ani închisoare pentru spălare de bani.
Proprietarul postului Realitatea Plus a preluat acțiunile de la un fiu de-al lui Florian Walter care a decedat în 2019, în timp ce era trimis în judecată pentru evaziune fiscală și spălare de bani chiar într-un dosar de grup infracțional organizat în jurul Romprest.
Europrest Invest și Premium Management Team sunt deținute de un discret om de afaceri născut la Moscova, Andrei- Mihai Dracea care a preluat o parte dintre acțiuni de la Radu Budeanu, condamnat la doi ani închisoare pentru complicitate la trafic de influență, dar și de la Marian Măgureanu, fiul fostului șef SRI Virgil Măgureanu.
Grupările din jurul lui Dracea și Păcuraru vor controlul Romprest, dar mai ales al banilor care vin sectorul 1.
Sectorul 2
Curățenia din Sectorul 2 al Bucureștiului este făcută de Supercom, companie care a câștigat pe bandă rulantă contracte cu administrațiile locale, chiar la limita legalității.
„N-a fost declarat ilegal, s-a anulat pentru că s-a prelungit de prea multe ori. El era din 1999 pe cinci ani cu posibilitatea de prelungire pe încă 5 ani. Maxim, până în 2009”, a explicat Radu Mihaiu, primarul Sectorului 2.
Din 2018, contractul de salubritate este desființat de instanțe.
„Din 2018 definitiv a fost anulat. Până la atribuirea unui nou contract printr-o licitație de achiziție, operatorul rămâne să presteze că să nu rămânem cu gunoiul în stradă. Sigur că asta a dus să avem același operator că în 1999”, a adăugat Radu Mihaiu.
Supercom este controlată de familia lui Ilie Ionel Ciuclea, mare mason, fost senator PSD, apropiat al primarilor Sorin Oprescu și Niculae Onțanu.
Sectorul 3
În Sectorul 3, curățenia a fost delegată unui SRL deținut de primăria de sector - SD3 Salubritate și Deszăpezire S3. Există suspiciuni că înființarea SRL-ului nu a fost decât o metodă de a evita licitațiile publice pentru utilajele în valoare de multe zeci de milioane de euro.
Compania a funcționat ani de zile pe pierdere și la adresa acesteia s-au adunat multe amenzi de la Garda de mediu pentru presupuse ilegalități. Primarul Robert Negoiță nu a răspuns solicitărilor noastre.
Sectorul 4
În sectorul 4, salubrizarea a fost câștigată printr-un contract valabil până în 2022 de Rosal – compania fondată de Silviu Prigoană, fost deputat PDL, care deține încă un pachet de acțiuni consistent. Și împotriva Rosal s-au adunat multe amenzi pentru nerespectarea legislației de mediu.
Primarul Daniel Băluță ne-a transmis că are agenda ocupată pentru un interviu pe subiectul salubrizarii în sectorul 4.
Sectorul 5
După modelul sectorului 3, și în sectorul 5 a fost delegat serviciul de salubrizare unei companii a primăriei care cere de la buget sume cu multe zerouri. Nici primarul Piedone nu a răspuns solicitării noastre.
Sectorul 6
Și în sectorul 6 se administrează gunoiul fără o licitație legală.
„Lucrăm în Sectorul 6 cu un operator care are contract din 1999, un contract reînnoit anual”, a declarat Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6.
Contractul cu Urban SA, semnat acum 21 de ani, a fost desființat în 2018 și de atunci se prelungește la limita legii.
Urban SA este controlată de omul de afaceri Teodor Florescu, cercetat pentru evaziune fiscală de peste 20 milioane de euro.
Împărțirea pe sectoare a orașului duce la neajunsuri de logistică și lipsa de control, iar managementul deșeurilor în București se face neunitar și este controlat de jucători economici care au că scop doar profitul, nu și investițiile în viitor pentru comunitate.
„Nu s-a început colectarea selectivă astfel încât să ai trasabilitate la nivelul Bucureștiului. Neavând trasabilitate nici nu vin companii din lumea largă să investească în România pentru că spun că este o administrație de tip mafiot”, a transmis Octavian Berceanu, fostul șef al Gărzii Naționale de Mediu.
Criza gunoaielor din Napoli
Napoli a devenit cunoscut în toată lumera prin problemele sale cu gunoiul. Ani de zile aici autoritățile s-au dovedit a fi neputincioase stârnind furia cetățenilor.
A profitat mereu lumea interlopă, Camorra care pare a fi singurul câștigător al corupției, grevelor și lipsei de soluții în administrarea deșeurilor.
Din 2016, atunci când a fost criza gunoaielor în Napoli, în fiecare an a fost declanșată starea de urgență în oraș. S-au cheltuit peste 2 miliarde de euro pentru a se rezolva problema. S-au făcut stații de incinerare, s-au făcut depozite noi, niciunul nu a fost finalizat. 3700 de tone de gunoi se produc zilnic în Napoli și în suburbia. Sunt 3 milioane de oameni.
Bucureștiul, lăsat fără soluții de autorități
Nici în București autoritățile nu au putut sau nu au vrut să găsească soluții - în ultimii 20 de ani nu s-a construit nicio stație de tratare mecano-biologică, nici o instalație de eliminare a deșeurilor și viitorul oricăror proiecte este incert.
Modelul de afacere în ceea ce privește deșeurile a fost preluat și în România. Dar nu doar modelul de business, ci și modul de a pune presiune pe politicieni pentru că au realizat foarte repede că cei care controlează gunoaiele controlează și politicienii pentru că oamenii, cetățenii sunt foarte sensibili în ceea ce privește gunoiul. Pentru că este o chestie de imagine, o chestie de santate publică.
