România, lovită de cea mai gravă secetă din ultimii 50 de ani. Ultima speranță: ”ne rugăm la Dumnezeu”
Valul neobişnuit de căldură pentru această perioadă ne va costa enorm.
În România, este secetă cum nu a mai fost în ultimii 50 de ani la început de mai. În sudul ţării şi nu numai, pământul a crăpat ca în mijlocul verii şi deja se văd efectele la grâu şi răpiță. Mai mult, porumbul, floarea soarelui şi mazărea, abia semănate, nu vor rodi fără apă. În lipsa sistemelor de irigaţii, singura noastră şansă poate veni din cer.
În sudul ţării, la Vidra şi Colibaşi, agricultorii sunt disperaţi că nu o să încolţească nimic din ce au semănat în luna aprilie. Mazărea, de exemplu, nu a crescut deloc.
Agricultor: ''Cum le-am plantat de o lună jumate, stau aşa uscate pentru că nu au apă. Ar fi trebuit să aibă vreo 20 de centimetri mazărea.”
Oamenii se bazează doar pe culturile de legume din solarii, pe care le udă. Cele din câmp, în schimb, depind de ploaie.
La zeci de kilometri distanţă, la Fundulea, sunt deja semne că producatia de grâu şi de răpiță va fi mult mai mică faţă de cea de anul trecut.
Agricultor: ”Nimeni nu şi-a putut imagina că e posibil aşa ceva. Aprilie a fost cel mai călduros an din ultimii 51 de ani, cu temperaturi între 23 şi 28 de grade. A stagnat creşterea grâului.”
Sunt deja afectate şi culturile de porumb sau de floarea soarelui. Rezerva de umiditate este scăzută în Dobrogea, Moldova, dar şi în zone din Transilvania.
Porumbul, de exemplu, care a fost semănat în luna aprilie, are nevoie de apă ca să poată încolţi, dar stratul de la suprafaţă, în care a fost semănat, nu mai are deloc, aşa că nu se poate hrăni.
Agricultor: ”E necesar între 15 şi 20 de litri. Este rău că am ajuns în anii 2018 să depindem, să stăm cu ochii sus pe cer să vedem dacă pică o brumă de ploaie.”
Suntem, din nou, la mila cerului, pentru că autorităţile sunt incapabile să dezvolte aşa cum ar trebui reţeaua naţională de irigaţii.
În timp ce pământul a crăpat de la secetă, aşa arată canalul de irigaţii de la Fundulea. Este plin de buruieni şi gunoaie. Pe vremuri, cu apa de aici erau irigate 6 mii de hectare de teren. Acum, aceeaşi suprafaţă este udată... doar dacă plouă.
Agricultor: ”Ne rugăm la Dumnezeu să plouă, că nu avem încotro cu seceta asta. Irigaţii? Nu aţi văzut, ce irigaţii? Desfiinţate, stâlpi sparţi, luaţi de unii şi alţi, duşi la fier vechi.”
Ministrul Agriculturii s-a lăudat că anul trecut a fost irigată o suprafaţă de 500 de mii de hectare, faţă de 220 de mii în 2016. Adică 5 la sută din 10 milioane de hectare.
Etichete: agricultura, culturi, seceta,
