România, chiar mai poluată iarna. Cele mai grave probleme, produse de traficul din Bucureşti
Într-o perioadă în care încălzirea globală creează mari probleme la nivel global, specialiştii ne avertizează: poluarea din oraşe este în creştere acum, în perioada iernii.
Potrivit experţilor Uniunii Europene, aerul nu mai circulă că vara, iar praful şi compuşii chimici rămân la sol. Se întâmplă inclusiv în Bucureşti. Și totuși, din România le vin puţine date, pentru că reţeaua noastră de monitorizare nu este dezvoltată. Ministrul Mediului a anunţat deocamdată controale.
Stăm de vorbă cu Richard Engelen, directorul Copernicus, un proiect impresionant al Uniunii Europene care urmăreşte poluarea în cele mai mari oraşe din Europa, inclusiv Bucureşti. În sezonul rece, particulele fine de praf şi noxele rămân la nivelul solului şi ne afectează cel mai mult.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Richard Engelen, directorul Copernicus Atmosphere Monitoring Service: "Poate fi foarte rău, depinde foarte mult de vreme, în special iarna, când e frig, curenţii de aer se opresc şi poluarea rămâne la suprafaţă şi poate creşte la un nivel foarte înalt."
Richard Engelen vede pe hărţile sale online, aproape în timp real, chiar şi date despre praful saharian care ajunge uneori şi în România. Nu este şi cazul ultimei furtuni din Africa.
Avem însă alte necazuri. Cele mai grave provin, evident, de la traficul sufocant din Bucureşti. Şeful Copernicus are toate aceste informaţii de la un Centru de prognoza meteo, care oferă şi Prognoza de poluare pentru următoarele 5 zile inclusiv pentru România. Din păcate din România au puţine informaţii pentru că sunt puţine staţii la sol aşa îşi iau datele din sateliţi sau de la avioanele care decolează şi aterizează în ţara noastră.
Avioanele au senzori de poluare extrem de sensibili, iar datele sunt trimise direct în Centrul de prognoza. Dar informaţiile din satelit şi de la avioane nu sunt suficiente. Informaţiile lipsa de la staţiile de monitorizare sunt generate de supercalculatoarele Centrului care crează modele de poluare.
Richard Engelen, directorul Copernicus Atmosphere Monitoring Service: „Primim anumite măsurători din România, nu foarte multe, câteva. Bucureşti ca şi multe alte oraşe mari este mai poluat decât zonele din jur din cauza traficului. Poluarea ne afectează sănătatea, nu doar în România, dar şi în toată Europa."
Sesizat de Ştirile PRO TV, ministrul Mediului, Costel Alexe, promite să verifice cele 8 staţii de monitorizare a calităţii aerului din capitală: "Pe cazul acestei reţele din Bucureşti o să cer un control să vedem dacă funcţionează în parametri normali sau dacă funcţionează pentru că sunt multe dintre ele care sunt amplasate şi prost şi de cele mai multe ori nu funcţionează"
Chiar şi fără date precise, situaţia critică a aerului din 3 Bucureşti, Braşov şi Iaşi a fost sesizată de Uniunea Europeană. Iar Comisia Europeană a demarat procedura de sancţionare. Dacă responsabilii nu găsesc soluţii, putem fi amendaţi şi cu 100 de mii de euro pe zi.
