România are termen până în 2030 să reducă la jumătate poluanții din aer, conform unei directive UE
România are termen de la Uniunea Europeană să reducă la jumătate valorile poluanţilor din aer, până la 1 ianuarie 2030.
O directivă a Parlamentului European şi a Consiliului trebuie transpusă în legislaţia din România, până la 11 decembrie 2026, iar în acest an am putea exista deja o primă formă a legii, pregătită de Ministerul Mediului, potrivit preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), Laurenţiu Alexandru Păştinaru.
Directiva (UE) 2024/2881 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2024, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (reformare), a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi a intrat în vigoare în 10 decembrie 2024, având doi ani pentru transpunerea în legislaţia de la noi din ţară, arată un comunicat de presă transmis de ANPM.
Ce prevede documentul
Documentul aduce mai multe modificări importante directivelor anterioare privind calitatea aerului, reducând foarte mult valorile limită zilnice ale poluanţilor din aer, precum şi numărul depăşirilor permise.
„Valorile-limită pentru protecţia sănătăţii umane de atins până la 1 ianuarie 2030 au fost reduse la jumătate, faţă de cele din prezent şi au fost introduse noi categorii de intervale de măsurare. Situaţia va fi foarte complexă, având în vedere faptul că de multe ori nu reuşim să ne încadrăm nici în prezent în limitele impuse”, a declarat Laurenţiu Alexandru Păştinaru.
Preşedintele ANPM a subliniat că răspunderea cea mai mare în aplicarea legii prin care va fi transpusă această directivă revine primarilor şi că aceştia trebuie să înţeleagă că vor avea de făcut, periodic, foi de parcurs, dacă într-o zonă sau o unitate administrative-teritorială nivelurile poluanţilor depăşesc orice valoare limită.
„Pentru poluantul PM 2,5 este prevăzută, în prezent, o limită maximă pe an calendaristic de 25 de micrograme pe metru cub, însă odată cu intrarea în vigoare a noii directive apare o valoare zilnică maximă de 25 de micrograme pe metru cub, iar valoarea anuală scade la doar 10 micrograme/metru cub. Şi la PM 10, valoarea anuală va fi redusă la jumătate, de la 40 de micrograme pe metru cub, la 20, iar numărul maxim al depăşirilor permise a scăzut la 18, de la 35”, a explicat Corina Lupu, directorul Direcţiei Generale Monitorizare a ANPM.
Modificări apar şi în cazul măsurătorilor pentru dioxidul de azot, unde se introduce o medie zilnică de maximum 45 de micrograme/metru cub, iar limita anuală scade, de la 40, la 20 de micrograme/metru cub. De asemenea, la dioxidul de sulf media zilnică va fi redusă, de la 125, de la 50 de micrograme/metru cub, şi se introduce o medie anuală de doar 20 de micrograme/metru cub.
Potrivit ANPM, aceste foi de parcurs care urmează să fie întocmite de autorităţile locale trebuie să releve clar măsurile pe care le-au implementat primăriile pentru reducerea poluanţilor din unităţile administrativ-teritoriale pe care le conduc, progresul făcut în timp şi să identifice măsuri suplimentare faţă de ce au inclus în prezent în Planurile Integrate de Calitate a Aerului (PICA). Respectivele planuri privind calitatea aerului se elaborează cât mai curând posibil şi în termen de cel mult doi ani de la anul calendaristic în care s-a înregistrat depăşirea, se arată în Directiva 2881.
