Autoritățile române nu au făcut însă niciun pas concret pentru armonizarea legislației, deși termenul expiră în 11 decembrie.
Un precedent există deja în Polonia, unde un cetățean a dat statul în judecată și a câștigat 30.000 de zloți, după ce un episod sever de smog a dus la închiderea școlilor și grădinițelor din orașul său.
Ce prevede noua directivă europeană
Noua directivă europeană privind calitatea aerului va permite oricărui cetățean să poată cere despăgubiri în instanță dacă poluarea îi afectează sănătatea. Deși Uniunea Europeană a adoptat legea încă din 2024, România nu se grăbește să o transpună în legislația națională, iar pregătirile lipsesc cu desăvârșire.
Prezentă la PRO Verde, Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, ne-a explicat importanța legislației.
„În momentul de față, nu avem un draft pus în consultare publică, nu avem niciun fel de document care să ne arate felul în care Ministerul Mediului a transpus această directivă. Din păcate, deadline-ul de 11 decembrie nu va putea fi ținut de către România. Adică, nici măcar dacă ar ieși mâine în consultare publică, nu am putea să respectăm acest termen limită de transpunere”, a spus Oana Neneciu.
Cum demonstrezi că te-ai îmbolnăvit din cauza poluării
Noua abordare europeană pune accent pe legătura dintre lipsa unui mediu sănătos și afecțiunile apărute: de la boli respiratorii și cardiovasculare, la cancere sau probleme psihologice. Oana Neneciu a amintit două cazuri emblematice din Marea Britanie și Polonia, unde oamenii au câștigat în instanță după ce au dat statul în judecată, pentru că poluarea i-a îmbolnăvit.
Ramona Țintea: Cum ai putea să demonstrezi că te-ai îmbolnăvit din cauza poluării?
Oana Neneciu: “Poți destul de ușor să demonstrezi. Există acest caz în Marea Britanie, în care o fetiță de 8 ani a decedat din cauza unui atac foarte grav de astm. Era bolnavă de astm încă de la naștere, iar medicul ei curant a putut să identifice poluarea din zona în care trăia ca fiind un factor decisiv pentru boala ei și a fost primul certificat medico-legal în care un doctor a scris ca diagnostic astm, cauzat de poluarea aerului. De atunci, toată comunitatea medicală, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății, au accelerat măsurile pentru reducerea poluării.”
Ca reper pentru legătura dintre poluare, lipsa de reacție a autorităților și efectele asupra oamenilor, Oana Neneciu a adus în discuție și cazul din Polonia.
Șase ani de procese și 6500 de euro despăgubiri
În 2015, Oliwer Palarz din orașul Rybnik a dat în judecată statul polonez și a argumentat că aerul toxic îi afectează grav sănătatea și îi încalcă dreptul fundamental de a trăi într-un mediu curat. În 2017, în oraș toate școlile și grădinițele au fost închise, pentru că afară aerul era extrem de poluat. După șase ani de procese, un tribunal regional din Gliwice i-a dat polonezului dreptate și instanța a obligat statul să îi plătească despăgubiri în valoare de 30.000 de zloți - aproximativ 6.500 de euro. În ianuarie 2025, sentința a devenit definitivă.
Rețea de monitorizare cu lipsuri
Aceeași directivă europeană cere ca populația să primească alerte rapide, la episoadele de poluare. Rețeaua națională de monitorizare este însă subdimensionată, dezvăluie Oana Neneciu: unele orașe grav afectate au o singură stație, iar în altele datele lipsesc cu desăvârșire.
Oana Neneciu: “Da, lipsesc și date, din păcate. Adică, avem orașe în care nu funcționează decât o stație, care e pusă într-un parc, de exemplu, sau, nu știu, stațiile la Craiova, unde avem o situație foarte gravă și nu apar nicăieri datele respective în rețeaua națională. Sunt situații disperate care nu sunt surprinse de aceste stații din rețeaua națională și atunci, da, sigur, trebuie reorganizată”.
Ministerul Mediului a cheltuit, de-a lungul anilor, milioane de euro, pe proiecte de modernizare a rețelei naționale de măsurare a calității aerului. Cu toate acestea, datele despre poluare lipsesc în continuare în multe locuri, iar alertele către populație lipsesc și acum.