RETROSPECTIVĂ 2020. Radiografia unui an tumultuos, cu evenimente marcante ce au gravitat în jurul pandemiei de COVID-19

28-12-2020 12:58


RETROSPECTIVĂ 2020

RETROSPECTIVĂ 2020. Ancorat în repere greu de anticipat, anul 2020 a adus României o mulțime de provocări, atât în plan social, cât și politic și economic, în contextul unei pandemii ce i-a pus pe oameni la grea încercare.

Anul 2020 a fost unul cel puțin tumultuos, cu o mulțime de evenimente ce își vor lăsa adânc amprenta asupra istoriei, dat fiind că cele mai importante momente au gravitat în jurul unei pandemii ce a schimbat modul de viață, dar și percepțiile marii majorități a românilor.

De la punctele cheie ale evoluției pandemiei, la schimbările spectrului politic românesc, Știrile ProTv vă prezintă o retrospectivă a celor mai importante momente din acest an.

CITIȚI în acest articol: 

Depunerea mandatului lui Orban

Primul caz de COVID-19 în România

Orban, propus premier după refuzul lui Cîțu

Investirea guvernului Orban 2

Stare de urgență în România

EURO 2020 a fost anulat

Primul deces de COVID-19

Introducerea carantinei totale în țară

79,9 miliarde de euro obținute de la UE

Alegeri locale 2020

Tragedia de la SJU Piatra Neamț

Decesul actriței Draga Olteanu Matei

Alegeri parlamentare 2020

Paul Philippe al României, condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare

Guvernul Cîțu, investit la finalul anului

Primul vaccin anti-COVID administrat în România

RETROSPECTIVĂ 2020

 

Depunerea mandatului lui Orban

La data de 25 februarie 2020 și-a depus mandatul de premier desemnat, după ce Curtea Constituțională a României a decis că desemnarea de la data de 6 februarie 2020 este neconstituțională.

"În această seară, domnul Ludovic Orban şi-a depus mandatul de prim-ministru desemnat; motivaţia este pe cât de simplă, pe atât de clară: regulamentul activităţilor comune din Parlament pentru Cameră şi Senat prevede un termen de 15 zile, termen în care trebuie să se pronunţe Camerele reunite asupra propunerii de guvern. Aceste 15 zile s-au epuizat fără să se fi votat. În esenţă, (...) se datorează această situaţie PSD-ului. Din cauza PSD-ului, care a boicotat şedinţa de ieri, nu s-a putut da un vot. În acest mod, riscăm să intrăm într-un blocaj. Or, un blocaj este ultimul lucru pe care ni-l dorim în această situaţie. De aceea, am acceptat această depunere de mandat din partea domnului Ludovic Orban", declara atunci Klaus Iohannis.

Primul caz de COVID-19 în România

La 26 februarie, în România era confirmat primul caz de infectare cu noul coronavirus, fiind vorba despre un bărbat din din comuna Prigoria, judeţul Gorj, care a intrat în contact cu un italian diagnosticat cu coronavirus care vizitase recent România.

Familia bărbatului, formată din şapte persoane, a fost pusă în carantină. Câteva ore mai târziu, în 27 februarie dimineaţa, 20 de persoane au fost plasate în izolare, iar şcoala din comună s-a închis.

După câteva zile de spitalizare, în 2 martie, tânărul de 25 de ani a fost externat. În tot acest timp nu a avut niciun simptom de boală.

De atunci și până în prezent, pe teritoriul României au fost confirmate peste 618.000 de cazuri de persoane infectate.

Orban, propus premier după refuzul lui Cîțu

La data de 13 martie 2020 Orban a fost propus din nou de către Klaus Iohannis pentru funcția de premier după ce Florin Cîțu a renunțat la mandatul de premier desemnat, și a fost reînvestit cu 286 de voturi "pentru".

Florin Cîțu a explicat atunci pe Facebook, într-un ”mesaj important pentru români”, că a luat decizia de a renunța la funcția de prim-ministru chiar înaintea plenului de învestire, pentru că Ludovic Orban trebuie să fie șeful Guvernului în România, nu el.

„Rămân la finanțe. Avem multă treabă de făcut pentru perioada dificilă care urmează”, a mai precizat acesta, la acel moment.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat că depunerea mandatului de premier desemnat de către premierul Florin Cîţu dovedeşte maturitate politică în "contextul complicat" provocat de coronavirus.

"Domnul Florin Cîţu şi-a depus astăzi mandatul de prim-ministru desemnat - un gest politic pe care îl respect. Este o hotărâre care dovedeşte maturitate politică în contextul complicat provocat de coronavirus", a spus şeful statului la Palatul Cotroceni.

Inverstirea guvernului Orban 2

La 14 martie, Guvernul Orban 2 a fost învestit de Parlament cu 286 de voturi „pentru”, 23 de voturi „împotrivă” și o abținere. Votul a avut loc în condiții excepționale, deputații și senatorii votând pe rând într-o sală special dezinfectată, în timp ce premierul desemnat nu a participat la eveniment, fiind izolat la Vila Lac 1.

Au fost 286 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și o abținere. Printre cei care au votat împotrivă s-au numărat parlamentarii Pro România. Victor Ponta a declarat că votul său împotriva învestirii Guvernului Orban este „un protest faţă de modul egoist şi dezastruos în care PNL tratează ţara în aceste momente de criză".

Prezența la vot a parlamentarilor liberali a fost redusă, pentru că mare parte dintre aleșii PNL se aflau în autoizolare, după ce senatorul Vergil Chițac a fost depistat pozitiv la coronavirus și a participat la o ședință a liberalilor. La ședința din Parlament au fost puțin peste 40 de parlamentari PNL.

Stare de urgență în România

În data de 16 martie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul nr. 195/16.03.2020 privind decretarea stării de urgență pe întreg teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile, care presupunea restrângerea unor drepturi.

Aceasta a fost prima stare de urgență instaurată în Romania în perioada de după decembrie 1989.

Articolul 2 din decret prevedea că "pe durata stării de urgență este restrâns exercițiul următoarelor drepturi, proporțional cu gradul de realizare al criteriilor prevăzute de art. 4 alin. (4):

- libera circulație;
- dreptul la viață intimă, familială și privată;
- inviolabilitatea domiciliului;
- dreptul la învățătură;
- libertatea întrunirilor;
- dreptul de proprietate privată;
- dreptul la grevă;
- libertatea economică."

EURO 2020 a fost anulat

Pe 17 martie, oficialii celor de la UEFA au decis, după o videoconferință la care au participat cele 55 de federații afiliate, amânarea turneului EURO2020 pentru vara anului viitor.

Astfel, turneul final, care va fi găzduit și de București, se va derula la anul, tot vara, așa cum trebuie să fie și anul ăsta. 

Pe Arena Naţională vor fi găzduite patru meciuri, trei din grupe şi o optime de finală.

Primul deces de COVID-19

La 22 martie a fost înregistrat primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României. Este vorba de un pacient în vârstă de 67 de ani, confirmat cu COVID-19 pe 18.03.2020 la UPU din cadrul Spitalului Filiași și transferat în aceeași dată la SCBI Craiova.

Pacientul avea afecțiuni preexistente foarte grave, patologie neoplazică în stadiu terminal (cancer), anunța Grupul de Comunicare Strategică.

Până în prezent, peste 15.000 de români au pierdut lupta cu noul coronavirus.

În România, la data de 21 martie, erau confirmate 367 de cazuri de persoane infectate cu noul virus.

Introducerea carantinei totale în țară

La 24 martie, președintele Klaus Iohannis a anunțat introducerea unei carantine totale în România. Astfel, cetățenii nu au mai avut voie să iasă din casă decât pentru urgențe, aprovizionare curentă, sau pentru a merge la serviciu.

Persoanele peste 65 de ani nu mai au mai avut voie deloc să iasă din casă. Armata a sprijinit poliția pentru a asigura respectarea măsurilor, iar în cazul persoanelor aflate în carantină sau izolare au fost folosite dispozitive electronice, astfel încât să poată fi controlate.

79,9 miliarde de euro obținute de la UE

Președintele Klaus Iohannis anunța la 21 iulie, la finalul unui maraton de negocieri din cadrul Consiliului European, că în urma unui acord la care au ajuns liderii Uniunii, România a obținut un ajutor de 79,9 miliarde de euro.

„Tocmai s-a încheiat Consiliul European și am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România”, a spus atunci șeful statului.

„Iată că, după discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare", afirma Klaus Iohannis.

Alegerile locale 2020

La 27 septembrie au avut loc alegeri locale, în urma cărora, potrivit datelor centralizate, la primării, PNL a obținut un procent de 34,58%, PSD-30,34% și Alianța USR-PLUS - 6,58%. Restul partidelor au obținut sub 5%.

Rezultatele au venit cu surprize mari în lupta pentru scaunul de primar în multe orașe din țară.

Dacă la Cluj-Napoca și Iași, aceiași primari au fost realeși, Timișoara are un nou edil după 8 ani, iar Brașovul după 16.

La Câmpulung Muscel a câștigat fosta noastră colegă, Elena Lasconi.

Una dintre cele mai mari surprize a fost la Timişoara, unde primarul Nicolae Robu a pierdut alegerile în faţa lui Dominic Fritz, candidatul USR-PLUS.

Rezultate surprinzătoare au fost şi în Braşov. După 16 ani în care a fost la cârma oraşului, George Scripcaru, susţinut de PNL, a fost învins de Allen Coliban, candidatul USR-PLUS.

În Capitală, Nicușor Dan a fost ales primar general, cu 282.631 voturi (42,81%), în timp ce Gabriela Firea a obținut 250.690 de voturi (37,97%).

Potrivit datelor oficiale ale AEP, primăriile de sector au fost câștigate de:

Sectorul 1: Clotilde Armand (Alianța USR-PLUS, susținută de PNL) - 36.455 de voturi (40,94 %);

Sectorul 2: Radu Nicolae Mihaiu (Alianța USR-PLUS) - 42.094 (36,90 %);

Sectorul 3: Robertă Negoiță (Alianța PRO București 2020) - 58.786 de voturi (43,74 %);

Sectorul 4: Daniel Băluță (Alianța electorală PSD-PPU SOCIAL-LIBERAL) - 58.577 de voturi (57,03 %);

Sectorul 5: Cristian Popescu Piedone (Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal) - 25.902 de voturi (28,08 %)

Sectorul 6: Ciprian Ciucu (PNL) - 54.134 de voturi (43,39 %).

Tragedia de la SJU Piatra Neamț

Ziua de 14 noimebrie a adus momente de coșmar la Spitalul Județean din Piatra Neamț, unde zece bolnavi de COVID în stare gravă au murit într-un incendiu care a cuprins secția de terapie intensivă.

Bolnavii, intubați și captivi în paturile unde se dau cele mai grele lupte pentru viață, n-au avut nicio șansă.

Medicul de gardă, un bărbat de 48 de ani, a încercat din răsputeri să-și salveze pacienții, dar s-a ales cu arsuri grave pe aproape jumătate din corp.

Nenorocirea s-a petrecut în jurul orei 19, când personalul din Spitalul Județean Piatra Neamț a anunțat la 112 că secția de terapie intensivă a luat foc. La fața locului au fost trimiși aproape 150 de pompieri, medici și asistenți de la şapte instituţii: inspectorate pentru situații de urgență, servicii de ambulanță și spitale din Neamț, Bacău și Iași.

Decesul actriței Draga Olteanu Matei

Actrița Draga Olteanu Matei a murit pe 18 noiembrie, după câteva zile în care a fost internată la secția de terapie intensivă a Clinicii de Gastroenterologie şi Hepatologie a Spitalului “Sf Spiridon” din Iaşi.

Şefa UPU SMURD Iaşi, Diana Cimpoeşu a declarat atunci că, în pofida eforturilor echipei medicale, starea actriţei s-a degradat, ea având multiple afecţiuni.

Alegeri parlamentare 2020

Alegerile parlamentare din 6 decembrie au avut cu cea mai mică prezență din istoria post-decembristă.

Doar aproape 6 milioane din peste 18 milioane cu drept de vot şi-au exprimat opţiunile electorale ceea ce înseamnă o prezenţă de 31,84%.

Rezultatele finale anunțate de BEC (Biroul Electoral Central), au confirmat că PSD a obţinut cele mai multe voturi, urmat de PNL, USR-PLUS, AUR şi UDMR.

Rezultatele finale pentru alegerile parlamentare au arătat astfel:

Camera Deputaţilor:

* PSD - 28,90%

* PNL - 25,19%

* USR - PLUS - 15,37%

* AUR - 9,8%

* UDMR - 5,74%

Senat

* PSD - 29,32%

* PNL - 25,58%

* USR - PLUS - 15,86%

* AUR - 9,17%

* UDMR - 5,89%

Astfel, PSD a obținut Parlament 47 mandate la Senat şi 110 mandate la Camera Deputaţilor, în timp ce PNL a obţinut 41 la Senat, respectiv 93 la Camera Deputaţilor, potrivit datelor prezentate de Biroul Electoral Central.

Alianţa USR PLUS are 25 de mandate la Senat şi 55 la Camera Deputaţilor, iar Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) - 14 la Senat şi 33 la Camera Deputaţilor.

UDMR a obţinut 9 mandate la Senat şi 21 la Camera Deputaţilor.

Paul Philippe al României, condamnat la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare

La 17 decembrie, magistraţii ICCJ au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA şi de părţile civile Romsilva, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia de Finanţe Braşov şi Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor împotriva sentinţei din 27 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Braşov.

Atunci, Curtea de Apel Braşov l-a condamnat pe Remus Truică la 4 ani de închisoare, iar pe Paul Philippe al României la 3 ani de închisoare cu suspendare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Regale Băneasa şi a pădurii Snagov. Tal Silberstein şi Benny Steinmetz au fost achitaţi.

Potrivit sentinţei, Paul Philippe a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni închisoare, Tal Silberstein la pedeapsa de 5 ani închisoare şi Benyamin Steinmetz a fost condamnat la 5 ani de închisoare. De asemenea, Dan Andronic a fost condamnat la 3 ani de închisoare, dar instanţa a dispus „suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului Andronic Dan Cătălin, pe un termen de supraveghere de 4 ani”.

Guvernul Cîțu, investit la finalul anului

La 23 decembrie, Florin Cîțu a fost învestit în funcția de prim-ministru al României.

După runde intense de negocieri între PNL și USR PLUS, fostul ministru al Finanțelor a fost propunerea pentru fotoliul de premier.

Guvernul condus de Florin Cîțu a fost învestit, cu 260 de voturi „pentru” și 186 de voturi „împotrivă”.

“Mulţumesc coaliţiei de centru dreapta şi tuturor celor care au votat astăzi acest Guvern. Mulţumesc milioanelor de români care au susţinut această coaliţie şi ne-au ajutat să ajungem astăzi în Parlamentul României. Le promit şi le garantez că nu le voi înşela niciodată aşteptările acestor oameni şi sunt conştient de responsabilitatea pe care mi-au acordat-o de a guverna România într-o perioadă atât de dificilă. Mulţumesc şi la treabă!”, a spus Cîţu în plenul Parlamentului.

Primul vaccin anti-COVID administrat în România

La 27 decembrie, România a făcut un pas major spre revenirea la o viață normală, fără restricții. La ora 9:00, la Spitalul Matei Balș din Capitală a fost administrat primul vaccin împotriva COVID-19 din România.

Asistenta medicală Mihaela Anghel a fost prima persoană vaccinată pe teritoriul țării noastre. Are 26 de ani şi a făcut parte din echipa medicală care, pe 27 februarie, prelua primul pacient infectat cu Sars-Cov-2 în România. De atunci, a rămas în linia întâi şi a tratat sute de pacienţi, mulţi în stare critică.

Mihaela Anghel: „M-am gândit doar că în scurt timp o să reuşim să scăpăm de această probleme şi că o să fim din nou fericiţi, pentru că fericirea noastră s-a cam distrus odată cu această pandemie”.

Sursa: StirilePROTV


VIDEO PROTVPLUS.RO