Val de reticență față de serul anti-COVID în Europa. De ce se tem oamenii să se vaccineze
Europa a lansat campania de vaccinare împotriva COVID-19, duminică, dar mulţi europeni sunt sceptici faţă de viteza cu care au fost realizate studiile clinice pentru vaccinuri şi sunt reticenţi în privința vaccinării.
Uniunea Europeană a încheiat contracte cu o serie de producători de medicamente, între care Pfizer şi BioNTech, Moderna şi AstraZeneca, pentru un total de peste două miliarde de doze, şi şi-a stabilit obiectivul ca toţi adulţii să fie vaccinaţi anul viitor.
Campania de vaccinare a început deja inclusiv în România, la Spitalul Matei Balș din Capitală, unde duminică a fost administrat primul ser.
Dar sondajele au arătat niveluri ridicate de ezitare faţă de vaccinare, din Franţa până în Polonia, oamenii fiind obişnuiţi cu vaccinurile care necesită decenii pentru a fi dezvoltate, nu doar luni, relatează News.ro, citând Reuters.
Cum justifică europenii reticența
”Nu cred că există un vaccin în istorie care să fi fost testat atât de repede”, a spus Ireneusz Sikorski, în vârstă de 41 de ani, în timp ce ieşea dintr-o biserică din centrul Varşoviei împreună cu cei doi copii ai săi.
Sondajele din Polonia, unde neîncrederea în instituţiile publice se adânceşte, au arătat pentru moment că mai puţin de 40% dintre persoanele intenţionează să se vaccineze.
Duminică, s-a înscris pentru vaccinare doar jumătate din personalul medical dintr-un spital din Varşovia unde a fost administrat primul vaccin din ţară.
În Spania, una dintre cele mai afectate ţări din Europa, German, un cântăreţ şi compozitor în vârstă de 28 de ani, originar din Tenerife, intenţionează să aştepte deocamdată.
”Nimeni apropiat nu a avut COVID-19. Evident, nu spun că nu există, deoarece mulţi oameni au murit din cauza asta, dar deocamdată nu doresc să mă vaccinez", a spus tânărul.
Un episcop creştin ortodox din Bulgaria, unde 45% dintre oameni au spus că nu se vor vaccina şi 40% intenţionează să aştepte pentru a vedea dacă apar efecte secundare negative, a comparat COVID-19 cu poliomielita.
”Eu însumi, sunt vaccinat împotriva a tot ce pot fi”, a declarat episcopul Tihon reporterilor după ce a fost vaccinat, alături de ministrul Sănătăţii din Sofia.
El a vorbit despre anxietatea faţă de poliomielită, înainte ca vaccinarea să devină disponibilă în anii 1950 şi 1960.
Reticenţa pe scară largă nu pare să ia în considerare evoluţiile ştiinţifice din ultimele decenii. Metoda tradiţională de creare a vaccinurilor - introducerea unui virus slăbit sau mort, sau a unei bucăţi din acesta, pentru a stimula sistemul imunitar al organismului - durează în medie peste un deceniu, potrivit unui studiu din 2013. Un vaccin împotriva gripei pandemice a durat peste opt ani, în timp ce un vaccin împotriva hepatitei B a durat aproape 18 ani pentru a fi obţinut.
Vaccinul dezvoltat de compania Moderna, bazat pe aşa-numita tehnologie a acidului ribonucleic mesager (ARNm), a trecut de la secvenţierea genelor la prima injecţie pe oameni în 63 de zile.
”Ne vom uita înapoi la progresele realizate în 2020 şi vom spune: A fost un moment în care ştiinţa a făcut cu adevărat un salt înainte”, a declarat Jeremy Farrar, directorul diviziei de cercetare clinică a Universităţii Oxford, care este susţinută de Wellcome Trust.
Reacțiile alergice, motiv de panică
Vaccinul realizat de Pfizer/BioNTech a fost asociat cu câteva cazuri de reacţii alergice severe, după lansarea în Regatul Unit şi Statele Unite. Vaccinul nu a prezentat efecte secundare grave pe termen lung, în studiile clinice.
Compania Alpha Research a declarat că un sondaj realizat recent sugerează că mai puţin de unul din cinci bulgari din primele grupuri cărora li s-a oferit vaccinul - medicii din prima linie, farmaciştii, profesorii şi personalul căminelor de îngrijire medicală - intenţionează să se ofere voluntar pentru a fi vaccinaţi.
Un sondaj IPSOS efectuat în 15 ţări, publicat pe 5 noiembrie, a arătat atunci că 54% dintre francezi s-ar vaccina împotriva COVID-19. Procentul a fost de 64% în Italia şi Spania, 79% în Marea Britanie şi 87% în China.
Un sondaj efectuat ulterior de IFOP - care nu a dispus de date comparative pentru alte ţări - a arătat că doar 41% dintre francezi s-ar vaccina.
În Suedia, unde încrederea publicului în autorităţi este ridicată, la fel ca în alte state nordice, mai mult de două persoane din trei vor să fie imunizate.
”Dacă cineva mi-ar da 10 milioane de euro, nu m-aş vaccina”, a declarat miercuri Lisa Renberg, în vârstă de 32 de ani.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a îndemnat duminică pe polonezi să se înscrie pentru vaccinare, spunând că efectul imunităţii de turmă depinde de ei.
Criticii au spus că liderii naţionalişti de la Varşovia au acceptat prea mult atitudinile anti-vaccinare în trecut, în efortul de a obţine sprijinul conservatorilor.
Etichete: coronavirus, europa, vaccin,
Dată publicare:
