Raport despre poluarea excesivă de weekendul trecut: "Este nivelul zilnic din București"
Raportul specialiştilor arată că poluarea de duminică spre luni este nivelul aproape zilnic de poluare din Bucureşti şi nu doar un caz accidental, potrivit ministrului interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.
"Am primit ieri (vineri n.r) raportul preliminar al controlului şi a evaluării pe care le-am dispus, la începutul săptămânii, după episodul de poluare masivă din noaptea de duminică spre luni. Cred că este cel mai amplu control realizat vreodată în Bucureşti, pe tema calităţii aerului. Peste 100 de operatori din Bucureşti şi Ilfov, care desfăşoară activităţi ce implică procese de ardere, au fost verificaţi de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu. În control am inclus şi verificări la Primăria Generală Bucureşti şi Primăriile de Sector. Am vrut să vedem care este gradul de implementare a măsurilor Primăriilor din planurile de îmbunătăţire a calităţii aerului. Încep cu concluzia evaluării specialiştilor noştri şi o să continui cu rezultatele controlului. O concluzie care nu are cum să fie deloc liniştitoare: poluarea de duminică spre luni seara este nivelul aproape zilnic de poluare din Bucureşti şi nu doar un caz accidental", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Acesta a subliniat că ceea ce a făcut să pară duminică spre luni ca fiind o situaţie excepţională a fost calmul atmosferic care a împiedicat dispersia poluanţilor. Practic, a spus acesta, în zilele în care aerul este bun în Bucureşti, fără depăşiri ale concentraţiilor, există condiţii de dispersie a poluanţilor, curenţi de aer în mişcare care duc poluanţii departe de Bucureşti.
"Încă de la începutul mandatului am vorbit despre cât de serioasă este problema aerului din Bucureşti. Am transparentizat toate datele şi am vorbit chiar de lucruri despre care nimeni nu a îndrăznit să vorbească: legături directe între boli cardiovasculare şi aerul de aici. Despre 23.000 de decese pe an pe care nimeni nu a încercat să le explice. Plecând de la această concluzie care ne arată că aerul din Bucureşti ar fi o alertă continuă în lipsa condiţiilor de dispersie a poluanţilor - acesta începe să devină un subiect de securitate şi siguranţă a populaţiei. Este şi motivul pentru care, în cursul lunii februarie, am solicitat oficial să introducem acest subiect în CSAT", a precizat ministrul, potrivit Agerpres.
El a explicat faptul că în spatele acestei poluări masive stă în primul rând întârzierea reacţiei Primăriei Generale a Capitalei în faţa acestei situaţii: comisarii Gărzii de Mediu au descoperit că aproape 40% din Planul de îmbunătăţire a calităţii aerului (PICA) din Bucureşti nici măcar nu a fost început, acesta fiind motivul pentru care a fost amendată Primăria Generală a Capitalei şi primăriile de sector cu peste 52.500 de lei. Concluzia specialiştilor a fost că sursa a peste 60% din poluarea din Bucureşti este incapacitatea primăriei de a îndrepta situaţia.
Ministrul a mai precizat că şase măsuri din cele 20 de măsuri prinse în PICA Primăriei Generale sunt nerealizate în totalitate. Aceste măsuri vizează modernizarea centralelor termice de cvartal şi dotarea acestora cu cazane cu arzătoare, cu emisii reduse de poluanţi - măsură nerealizată de Primărie în totalitate deşi avea termen 2018, modernizarea şi extinderea arterelor de circulaţie - măsură nerealizată în totalitate, creşterea ponderii utilizării transportului electric public de suprafaţă prin modernizarea/reabilitarea/extinderea reţelei de transport - la fel, nerealizată în totalitate deşi avea termen tot 2018, amenajarea de căi proprii de circulaţie pentru biciclete (piste, benzi) inclusiv în zonele de agrement, proiect ce trebuia finalizat până la finalul anului trecut, introducerea unui sistem de transport public cu biciclete (crearea de staţii de închiriere, parcări, achiziţionarea de biciclete, pentru utilizare de către public), cu termen 2019 - măsură nerealizată în totalitate şi extinderea suprafeţelor de spaţii verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene.
Costel Alexe a mai semnalat că o altă sursă a poluării masive o reprezintă arderile ilegale de deşeuri, însă comisarii nu au identificat derapaje la operatorii autorizaţi şi care au în activitatea lor procese de ardere, derapaje care să schimbe concentraţiile din aer.
"Am demarat împreună cu poliţia percheziţii acolo unde sunt semnale de arderi sau îngropări de deşeuri într-o formă ilegală. Lucrăm cu poliţişti din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice şi cu sprijinul Procuraturii. Ţinta noastră principală sunt firmele colectoare de deşeuri. Sunt 9 mandate de percheziţie pe rol despre care nu pot oferi detalii din motive de anchetă. Am spus zilele trecute că îi vreau cu cătuşe pe mâini pe hoţii de lemne. Îmi completez declaraţia: îi vreau cu cătuşe pe mâni pe cei care, arzând deşeuri pentru a scăpa de sume de bani investite în eliminarea legală a lor, pun în pericol sănătatea oamenilor. Avem toleranţă zero pentru cei care caută profitul îmbolnăvind populaţia. Apoi, în ultimele săptămâni, aţi tot auzit despre transporturi de deşeuri care ajung în ţara noastră prin Portul Constanţa. Suspiciunea era că acestea ajung în România pentru a fi arse sau eliminate pe teritoriul României. Şi în acest subiect am pornit o colaborare strânsă cu Garda de Coastă, Poliţia de Frontieră şi Procuratura", a mai scris Alexe pe pagina de socializare.
Potrivit acestuia, în ultimele două săptămâni, echipa mixtă de control a identificat, în total, 25 de containere venite pe mare şi care încercau să introducă 500 de tone de deşeuri în ţara noastră. Toate aceste containere au venit din Anglia şi urmau să ajungă în jurul Bucureştiului.
Măsurile dispuse de echipa mixtă au fost următoarele: toate cele 25 de containere s-au întors de unde au venit, din Anglia; destinatarului din jurul Bucureştiului i-au fost închise toate punctele de lucru; există deja dosar şi anchetă penală.
Şeful de la Mediu a mai precizat că a dispus Gărzii Naţionale de Mediu să existe echipe de control şi noaptea şi să conlucreze cu ISU, astfel încât orice ardere, orice incendiu să fie cercetate şi din punct de vedere al criminalităţii economice şi de mediu.
