Raport: Bucureşti, în topul celor mai atractive 30 de oraşe europene pentru investiţii imobiliare

62590043
Shutterstock

Bucureştiul intră pentru prima dată în clasamentul european al oraşelor analizate pentru investiţii imobiliare în raportul Emerging Trends in Real Estate Europe 2026, publicat recent de PwC şi Urban Land Institute.

Potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă, raportul arată un context favorabil pentru Europa Centrală şi de Est, în condiţiile în care companiile de producţie şi logistică se uită mai atent la această regiune, datorită costurilor cu utilităţile mai accesibile şi forţei de muncă bine pregătite. Astfel, România se bucură de perspective pozitive şi de vizibilitate mai bună în rândul investitorilor din sectorul imobiliar.

Deşi capitala României ocupă doar locul 30 în clasament, fiind urmată de Istanbul şi Sofia, ea este mai vizibilă acum pe radarul investitorilor internaţionali, care au posibilitatea de a o compara cu alte oraşe din Europa din punctul de vedere al atractivităţii pentru investiţii, folosind aceleaşi criterii, precizează sursa citată.

Cifrele incluse în clasament arată că Bucureştiul este atractiv mai ales prin prisma evoluţiei prognozate a populaţiei, pentru care a primit un scor de 2,53, de departe cel mai mare dintre cele 30 de oraşe analizate. În schimb, capitala României este dezavantajată faţă de alte capitale europene de perspectivele modeste de creştere economică în următorii doi ani, evaluate cu un scor de 0,4.

De asemenea, valoarea tranzacţiilor înregistrate în ultimii doi ani este semnificativ mai mică decât în alte oraşe europene incluse în clasament, ceea ce reprezintă un factor descurajant pentru mulţi investitori interesaţi de pieţe europene cu lichiditate ridicată.

Top oraşe europene pentru investiţii imobiliare

Londra, Madrid şi Paris rămân şi în acest an cele mai atractive oraşe europene din punctul de vedere al investiţiilor imobiliare, urmate de Berlin şi Amsterdam. Din Europa Centrală şi de Est, cel mai bine clasate sunt Varşovia, pe locul 12, şi Praga pe 23, în timp ce Budapesta se clasează pe 29, chiar înaintea Bucureştiului.

Mărimea pieţei şi lichiditatea, indicate de 56% dintre participanţii la studiu, sunt factorii principali la care investitorii se uită când aleg un oraş pentru investiţii sau dezvoltări imobiliare, urmate de performanţele economice ale oraşului (48%) şi de disponibilitatea activelor sau oportunităţilor noi de dezvoltare (34%).

Raportul indică trei direcţii mari care vor influenţa deciziile de investiţii în sectorul imobiliar - digitalizare, decarbonizare (energie) şi demografie - la care se adaugă, tot mai vizibil, gradul de siguranţă.

"Pe măsură ce inteligenţa artificială (AI) este adoptată pe scară largă în economie - în real estate, 75% dintre jucătorii intervievaţi folosesc deja inteligenţă artificială şi machine learning în activităţi uzuale, faţă de 51% anul trecut - creşte nevoia de centre de date şi energie curată şi ieftină care să le alimenteze. Din perspectiva multor investitori, digitalizarea şi energia curată merg mână în mână. În acest context, centrele de date şi noua infrastructură energetică (capacităţi de producere şi stocare a energiei regenerabile şi reţele) ies în evidenţă ca segmentele de piaţă pe care investitorii le consideră ca având cele mai bune perspective de creştere în următorii ani. În contrast, birourile tradiţionale, în special cele situate la marginea oraşelor, sunt la coada clasamentului din punctul de vedere al atractivităţii", se precizează în comunicat.

Segmentele interesante pentru viitor

De asemenea, factorii demografici vor influenţa tot mai mult pieţele imobiliare în următorii ani, iar aici se remarcă, alături de îmbătrânirea populaţiei, şi migrarea tinerilor către centrele universitare. Din acest punct de vedere, segmentele cu perspective interesante sunt locuinţele pentru studenţi, facilităţile educaţionale, activele din domeniul serviciilor medicale şi locuinţele sau căminele pentru vârstnici.

Creşterea cheltuielilor pentru apărare în Europa este o altă tendinţă pe care investitorii o vor avea în vedere în anii următori, în contextul în care instabilitatea politică globală (care preocupă 90% dintre respondenţi) şi escaladarea conflictelor (86%) sunt cele mai mari îngrijorări ale investitorilor în acest an. Ca şi oportunităţi, investiţiile mai mari în apărare pot genera cerere colaterală pentru spaţii logistice şi industriale, centre de cercetare, dar şi infrastructură energetică şi digitală.

Sustenabilitatea rămâne o temă importantă în sectorul imobiliar, dar abordarea investitorilor devine mai pragmatică. Proporţia celor care văd cerinţele de sustenabilitate ca risc major a scăzut (55%), deşi pe termen mediu preocuparea rămâne ridicată. Presiunea vine în principal de la bănci şi investitori mari, dar şi de la chiriaşi. Investitorii sunt conştienţi că "nu mai există piaţă" pentru clădiri care nu sunt verzi, iar riscurile climatice apar tot mai des în verificările dinaintea investiţiei şi pot afecta costurile de asigurare.

Pentru sectoarele tradiţionale ale pieţei imobiliare, perspectivele pentru următorii ani sunt mixte. Proiectele din zona rezidenţială, hotelurile şi facilităţile logistice sau industriale rămân atractive din punctul de vedere al investitorilor. În schimb, pe zona de birouri şi centre comerciale perspectivele sunt moderate sau slabe, în special pentru proiectele aflate la marginea sau în afara oraşelor.

"Conform Emerging Trends in Real Estate Europe 2026, următorul an vine cu teme clare care atrag cerere reală: digitalizare, energie curată şi schimbări demografie. Pentru România, momentul este bun: Bucureştiul câştigă vizibilitate prin includerea în clasamentul oraşelor europene, interesul pentru regiunea Europei Centrale şi de Est este în creştere, iar finanţarea prin împrumuturi este mai accesibilă. Ingredientele enumerate mai sus sunt terenul potrivit pentru a construi investiţii rezistente în următorii ani, piloni care vor defini atractivitatea pieţelor imobiliare europene", se mai precizează în documentul citat.

Articol recomandat de sport.ro
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Rusia, eșec istoric pe plan internațional! Reacție imediată de la Moscova
Citește și...
Polițist din Neamț, prins în flagrant de DNA: a cerut 15.000 de euro pentru a „aranja” dosare penale

Un poliţist din judeţul Neamţ a fost trimis în judecată de procurorii DNA Bacău după ce ar fi cerut aproximativ 15.000 de euro de la concubinul unei femei pe care a prins-o când conducea fără permis, pretinzând că îi poate influenţa pe anchetatori. 

Stare de alertă prelungită în Harghita pentru încă 30 de zile, în urma dezastrului de la Praid. Ce măsuri rămân în vigoare

Comitetul Local pentru Situații de Urgență din Praid a decis prelungirea stării de alertă pentru încă 30 de zile, începând cu 10 noiembrie, ca urmare a inundațiilor produse de pârâul Corund în zona Salinei Praid.

Verificări la IPJ Teleorman după moartea femeii înjunghiate de soţ pe stradă, deşi exista ordin de protecţie

Conducerea Poliţiei Române anunţă că au loc verificări la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman, în urma morţii femeii care a fost înjunghiată de soţul ei pe stradă, deşi exista un ordin de protecţie.

Recomandări
Drona care a declanșat RO-Alert în Botoșani, găsită prăbușită într-un lan de porumb din Suceava. Anunțul MApN

O dronă a pătruns sâmbătă în spațiul aerian al României și a fost semnalată în zona localității Știubieni, din județul Botoșani. Armata a ridicat două aeronave F-16 pentru monitorizarea situației, iar obiectul zburător a fost găsit ulterior prăbușit.

Reacția Rusiei după ce Volodimir Zelenski a anunțat că e dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit-ul din Miami

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să se întâlnească cu liderul rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20 de la Miami, potrivit unui interviu difuzat sâmbătă de un post de televiziune german.

Ilie Bolojan: „E timpul pentru decizii”. Premierul interimar avertizează asupra costurilor blocajului politic

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că România are nevoie urgentă de un guvern stabil și acuză PSD că a refuzat soluțiile de compromis propuse de PNL, USR și UDMR.