Proiect: Autorităţile locale ar putea fi obligate să contacteze în mod activ victimele violenţei domestice
Autorităţile locale ar putea fi obligate să contacteze în mod activ victimele violenţei domestice, în cazul repetării comportamentului agresiv, potrivit unui proiect depus la Parlament de membri ai grupurilor USR, PSD, UDMR, PNL.
Modificările propuse prin iniţiativa legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a Legii 26/2024 privind ordinul de protecţie urmăresc consolidarea cadrului normativ în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, prin măsuri cu impact direct asupra: protecţiei efective a victimelor, creşterii eficienţei intervenţiei instituţionale şi reducerii riscului comportamentelor violente recurente în cazul agresorilor.
Un prim obiectiv al iniţiativei vizează optimizarea funcţionării mecanismului de protecţie, prin instituirea obligaţiei legale ca autorităţile administraţiei publice locale să contacteze în mod activ victima, atât imediat după emiterea ordinului de protecţie, cât şi cu cel puţin 14 zile înainte de expirarea acestuia, în vederea informării acesteia cu privire la posibilitatea de a solicita prelungirea măsurii de protecţie.
Durata extinsă a ordinului de protecție
Un alt aspect esenţial vizat de propunerea legislativă este adaptarea măsurilor legale la realitatea cazurilor cu risc ridicat, în special cele în care există pericolul repetării faptelor. Prin completarea legislaţiei, se conferă instanţei posibilitatea de a dispune un nou ordin de protecţie, cu o durată extinsă de până la 24 de luni, în cazul repetării comportamentului agresiv, indiferent de identitatea victimei.
Această prevedere oferă un răspuns adecvat situaţiilor în care comportamentul violent este repetitiv şi sistemic, explică iniţiatorii în expunerea de motive.
Totodată, propunerea legislativă are în vedere facilitarea accesului la justiţie pentru victime, prin clarificarea expresă a competenţei teritoriale: cererea de emitere a ordinului de protecţie poate fi depusă fie la instanţa de la domiciliul sau reşedinţa victimei, fie la instanţa corespunzătoare locului în care faptele de violenţă au fost comise.
Pentru a sprijini o intervenţie instituţională promptă şi coordonată şi pentru a întări rolul autorităţilor locale în prevenirea şi gestionarea cazurilor de violenţă domestică se instituie obligaţia ca decizia de emitere a ordinului de protecţie să fie comunicată, în termen de maximum cinci ore de la emitere, inclusiv către autorităţile administraţiei publice locale competente.
În plus, se introduce obligativitatea consilierii psihologice a agresorului, iar, acolo unde este cazul, integrarea acestuia în programe de asistenţă pentru consumatorii de substanţe psihoactive. Astfel, ordinul de protecţie capătă o funcţie dublă: pe lângă protejarea imediată a victimei, contribuie la prevenirea comportamentului violent recurent.
Conform legislaţiei în vigoare, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia să asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenţei domestice, potrivit competenţelor ce le revin, după caz. Proiectul prevede ca, în scopul îndeplinirii acestor atribuţii, "autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a contacta victima, în termen de trei zile de la emiterea ordinului de protecţie, precum şi la expirarea măsurilor de protecţie, în vederea asigurării exercitării dreptului la informare al victimelor violenţei domestice, inclusiv cu privire la posibilitatea prelungirii ordinului de protecţie, potrivit competenţelor ce le revin".
Cu cel puţin 14 zile anterioare expirării duratei pentru care a fost emis ordinul de protecţie, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a contacta victima pentru a o informa cu privire la dreptul acesteia de a solicita prelungirea ordinului de protecţie, în cazul în care motivele emiterii acestuia subzistă sau în cazul în care au apărut motive noi, prevede proiectul.
Măsuri suplimentare pentru agresori
Instanţa poate dispune şi obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau, după caz, poate recomanda internarea voluntară sau poate solicita internarea nevoluntară, în condiţiile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, instanţa poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea sa într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, conform art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În cazul în care împotriva unui agresor a fost emis un ordin de protecţie care a expirat prin ajungere la termen, durata măsurilor dispuse printr-un ordin de protecţie emis în termen de cinci ani de la expirarea celui anterior se stabileşte de judecător, fără a putea depăşi 24 de luni de la data emiterii acestuia. Dispoziţiile se aplică indiferent de identitatea victimei.
Cererea pentru emiterea ordinului de protecţie este de competenţa judecătoriei de pe raza teritorială în care îşi are domiciliul sau reşedinţa victima sau de pe raza teritorială a locului săvârşirii actelor de violenţă.
La expirarea duratei măsurilor de protecţie, cererea de emitere a unui nou ordin de protecţie poate fi introdusă în numele victimei şi de către: procuror; reprezentantul autorităţii sau structurii competente, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu atribuţii în materia protecţiei victimelor violenţei domestice; reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, acreditaţi conform legii, cu acordul victimei, se menţionează în proiect.
"Violenţa domestică rămâne o problemă socială gravă şi persistentă în România, cu implicaţii directe asupra vieţii, sănătăţii, libertăţii şi demnităţii persoanelor afectate. Deşi cadrul legislativ a înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, realitatea de zi cu zi confirmă că, în ciuda evoluţiei cadrului legal, protecţia victimelor este în continuare fragilă", argumentează iniţiatorii.
Statistici privind violența domestică
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justiţiei, adaugă aceştia, în anul 2023 au fost înregistrate 23.765 de dosare având ca obiect emiterea ordinului de protecţie. În anul 2024, numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 28.983 de cauze.
De asemenea, conform datelor furnizate de Poliţia Română, în primele patru luni ale anului 2025: au fost înregistrate 40.030 de cazuri de violent domestică (19.984 în mediul urban şi 20.046 în mediul rural); au fost emise 3.788 de ordine de protecţie provizorii, dintre care 1.464 au fost confirmate de instanţe prin emiterea unui ordin de protecţie; în total, instanţele judecătoreşti au emis 4.160 de ordine de protecţie în această perioadă.
"Aceste cifre confirmă persistenţa fenomenului şi subliniază necesitatea introducerii unor măsuri suplimentare, menite să asigure continuitatea protecţiei, informarea victimelor şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale", transmit parlamentarii care au depus proiectul la Senat, ca primă Cameră sesizată.
