Președintele Nicuşor Dan a discutat cu magistraţii la Palatul Cotroceni. ”Să terminăm odată cu numirile politice la parchete”
Preşedintele României, Nicuşor Dan a discutat, luni, timp de aproape patru ore la Palatul Cotroceni, cu reprezentanţii magistraţilor, despre problemele din sistemul de justiție.
Dezbaterile au fost transmise LIVE pe www.stirileprotv.ro!
La aceste discuții au participat următoarele persoane:
1. Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București
2. Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București
3. Mihai Cătălin Constanstin, judecător Curtea de Apel Ploiesti
4. Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov
5. Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna
6. Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
7. Deriuș Laura, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București
8. Vartic Marius Catalin, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat
9. Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la inaintarea demisiei
10. Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar
11. Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA, a ocupat o perioada funcțiile de consilier juridic și director ajunct in Ministerul Justiției. Pensionat in octombrie 2025.
Unii au acuzat, în timpul acestor discuții cu președintele Nicușor Dan, ingerințe ale politicului în justiție, iar alții au cerut schimbarea modului de recrutare în magistratură, inclusiv examene permanente și mult mai grele pentru procurori și judecători.
Președintele Nicușor Dan i-a ascultat pe toți, pe rând, și și-a notat doleanțele lor. Această întâlnire a avut loc în urma acelui documentar Recorder, în care mai mulți foști procurorii au ridicat probleme în chestiunea justiției din România.
Fost magistrat, despre justiția din România: „Trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu jocurile politice în numirea șefilor din parchete”
Un fost magistrat - aflat la Palatul Cotroceni, la discuția cu președintele Nicușor Dan - a transmis un mesaj dur șefului statului în cadrul dezbaterii, acuzând o influență politică asupra sistemului judiciar. În opinia sa, acest lucru a afectat profund funcționarea justiției și a subminat încrederea cetățenilor în acest sistem.
"Tot ce s-a discutat până în acest moment sunt chestiuni importante, tehnice, însă importante. Așa cum s-a constatat, există soluții pentru că judecătorii și procurorii au venit și le-au prezentat soluții tehnice. Eu cred că încerc să ridic puțin nivelul și eu cred că tema determinantă în societatea noastră în acest moment nu este neapărat cum trebuie să arate textul respectiv din lege (...). Tema relevantă și determinantă pentru societatea noastră este cum vrem să arate justiția noastră și implicit, societatea noastră", a declarat acesta la începutul luării sale de cuvânt.
Fostul magistrat a identificat drept problemă principală faptul că sistemul judiciar românesc a ajuns să fie controlat și influențat de politic
"Societatea românească a permis mult prea des politicului să intervină în justiție și eu cred că aceasta este o primă temă de discuție", a punctat acesta, amintind că numirile la vârful Ministerului Public s-au realizat, în practică, pe criterii politice, prin "recomandări" și fără responsabilizare.
El a întrebat retoric: "Cum au ajuns aceste persoane să dețină funcții de conducere în Ministerul Public? (...) Printr-o recomandare a ministrului Justiției, care nu răspunde în fața nimănui, în fața propriului partid, în fața legăturilor, nu răspunde pentru recomandarea sa."
De asemenea, fostul magistrat a arătat deficiențele din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care „nu răspunde în mod real pentru activitatea Ministerului Public în ansamblul său, deși ar fi trebuit să răspundă”.
Modul de gestionare a sesizărilor privind posibile nereguli la șefi de parchete este cel puțin formal, a spus el: ”Au avut de multe ori sesizări ale inspecției judiciare cu privire la activitatea unor procurori șefi. S-au respins acele sesizări, deși cel puțin una dintre ele, dacă nu greșesc eu, apare această discuție în reportajul Recorder (...). Acel coleg a făcut o sesizare, a ajuns la un inspector judiciar care a dat clasare fără nicio cercetare (...)."
Problema responsabilității și transparenței în numiri este, în opinia sa, critică: "Secția pentru procurori CSM care îl vizează pe procurorul respectiv în funcția de conducere nu răspunde niciodată. Și mă îndoiesc că va răspunde și că își va asuma, măcar public, că activitatea Ministerului Public este deficitară."
”M-am săturat să intru în ședințe de judecată și să judec fleacuri”
În ceea ce privește propria experiență, fostul magistrat a admis că dezamăgirea personală a fost decisivă când a decis să părăsească sistemul de justiție:
"Am plecat din sistem nu pentru a beneficia de privilegii (...). M-am săturat să intru în ședințe de judecată și să judec fleacuri. Toate sunt importante, toate dosarele. Dar când pe ședința de judecată ai 40% conduceri fără permis, te gândești foarte serios, dacă nu, mai bine te ocupi tu cu altceva (...). M-am săturat să aud că sunt chiabur, că mă bucur de privilegii (...), să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Nu am pensie de 5.000 euro".
El a insistat că magistrații activi sunt, din cauza climatului creat, nevoiți fie să tacă, fie să plece: "Colegii mei care sunt în activitate, nu-și permit acest privilegiu. Vă asigur, domnule președinte, că deopotrivă vor să facă la fel."
A subliniat importanța atenției politicienilor la modul în care abordează domeniul justiției: "Cred foarte tare că politicienii trebuie să fie foarte, foarte atenți atunci când discută despre justiție, pentru că justiția este o chestiune tare sensibilă într-un stat de drept și odată ce ai creat o imagine publică cu privire la profesioniștii din justiție, ai afectat în substanță încrederea în actul de justiție. Iar acest lucru se câștigă foarte greu și este foarte important de punctat acest lucru, pentru că justiția nu este a unui sistem, este a noastră, a tuturor, a tuturor cetățenilor.”
Fost magistrat, către președintele Nicușor Dan: "Trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu jocurile politice”
În final, fostul magistrat a formulat explicit principala temă:
"Trebuie să terminăm odată pentru totdeauna cu jocurile politice în numirea șefilor din parchete (...). Nu este posibil așa ceva (...). De ce să concureze magistrații, dacă se știe cine va fi acolo? Expiră în curând mandatele unor șefi de parchet. Nu vă spun că și acum se știe cine. Cine se aude se aude (...). Pentru simplul fapt (...) că există o relație foarte apropiată între unii dintre colegii noștri magistrați, judecători sau procurori și politicieni, iar acest lucru este de nepermis".
El s-a arătat dispus să ofere idei concrete pentru reforma sistemului: "Aceasta este prima temă pe care eu doresc s-o aduc în discuție, pentru că mi se pare că trebuie discutat de această manieră, de vreme ce ați avut disponibilitatea să ne ascultați, pentru care vă mulțumim. Este o premieră și este un prilej extraordinar pe care îl avem noi, ca societate, să schimbăm lucrurile în profunzime, în esența lor.”
Procurorul Diriuș Laura: „Se creează o stare de insecuritate pentru magistrați. Putem fi excluși din magistratură pentru hotărâri arbitrare”
Magistrații români traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sistemului judiciar, confruntându-se cu riscul permanent al excluderii sau revocării pe baza unor decizii arbitrare ale conducerii instituțiilor de parchet și DNA.
Așa a susținut, la discuțiile de la Cotroceni, procurorul Diriuș Laura, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.
„De la un timp lucrurile nu mai stau așa, aspect care se poate observa din conținutul hotărârilor unor hotărâri judecătorești... aspect care creează o stare de insecuritate pentru magistrați, pentru că pe baza unor astfel de hotărâri pot fi exclus din magistratură, pot fi revocat din Direcția Națională Anticorupție. Asta e situația mea concretă”, a mărturisit procurorul Diriuș Laura.
Unul dintre cazurile relevante este unul dintre dosarele lui Marian Vanghelie, la care Diriuș Laura a lucrat din 2018 până în 2021, când a fost emisă sentința definitivă. „Eu am făcut trimitere la o cauză definitiv judecată și care a fost obiectul opiniei publice, respectiv dosarul cu Vanghelie... Sunt reale aspectele prezentate în spațiu public.”
În acest dosar, dar și în alte cauze, magistrații s-au confruntat cu permutări repetate ale completurilor de judecată, lipsa unor pârghii de a interveni eficient sau de a semnala neregulile. „La judecarea în fond s-au permutat patru completuri de judecată și noi am am fost puși în situația să observăm doar ca simpli observatori aceste aspecte, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm.”
Procurorul susține că a transmis aceste probleme către șefii ierarhici, dar s-a confruntat cu o lipsă de reacție și chiar cu ignorarea acestor semnale de alarmă.
O problemă acută identificată de Laura Diriuș este responsabilitatea șefilor Direcției și a secțiilor în gestionarea dosarelor și evaluarea activității profesionale a magistraților.
„Este un lucru extrem de periculos, pentru că intervine arbitrar cu privire la metehnele de care vorbeau colegii și cu privire la dublu standard cu privire la mecanismele concrete pe care le are conducerea.”, spune ea.
Procurorul vorbește și despre experiența personală, fiind repartizată pe o speță extrem de complexă cu 56 de suspecți și 300 de volume de dosar, munca depusă fiind, de multe ori, contracarată de deciziile arbitrare ale conducerii.
„Direcția și conducerea direcției, în mod repetat a venit către mine cu semnalul că eu ... Eram desemnați doi procurori, unul care a avut speța de a început. Celălalt .... Să ies din acea cauză. Nu am înțeles argumentele și normal că mi le-am expus. Am expus situația pe care v-am prezentat-o cu privire la volumul meu de muncă. S-au găsit totuși niște aspecte care au fost trecute pe o hârtie cu privire la chestiuni care nu sunt ... nu sunt în regulă”, a afirmat Diriuș Laura.
A urmat o procedură de revocare în care Consiliul Superior al Magistraturii i-a dat dreptate, dar decizia de revocare a rămas în vigoare: „Am avut surpriza plăcută în care toți membrii din secția de procurori, în unanimitate, au apreciat că toate aspectele prezentate în raportul de revocare erau absolut nereale. CSM-ul a emis hotărârea. Ulterior, șeful direcției nu a ținut cont de aspectele astea și a dispus revocarea mea.”
Procuror: ”Noi știam exact cine este persoana vizată și la ce mă pot aștepta”
Procurorul a dat și exemple din experiența personală:
”În momentul în care șeful direcției a venit să dea ordinul prin care noi eram obligați să emitem către dumnealui, înainte să semnăm, să trimitem mandatele, o solicitare către judecătorul de drepturi și libertăți, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a-mi proteja dosarul. Pentru că, nu pot da nume, dar presa și situația ... Cum a zis și colegul, noi știam exact cine este persoana vizată și la ce mă pot aștepta.
Dar hai să zicem că asta este o suspiciune a mea. După cum s-au derulat faptele, am ajuns la concluzia contrară, adică nu este o suspiciune a mea. M-am prezentat la șeful secției și i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acel dosar. Mi s-a spus că da, părea că își notează. Ok, îmi trimiți pe mail ordonanța și te chem, vorbim. Așa am procedat. Oricum, am plecat de la ideea că există bună-credință, pentru că asta a fost experiența mea până atunci. A trecut o zi, două, trei. Ordonanța mea avea șase pagini, prin urmare nu înțelegeam de ce durează atât de mult acest proces.
Ulterior, am insistat la șeful secției și mi-a spus că nu ... nu. A devenit oarecum iritat. Având în vedere această situație, trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care șeful secției era plecat două zile în concediu și semnătura adresei o făcea o colegă de-a mea, care nu avea astfel de manifestări.
Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi și libertăți cu solicitarea de a emite niște mandate de percheziție. I-am făcut suspecți. Erau suspecți în cauză. Și pe pe data de 20 februarie am făcut această solicitare, tot pe 20 februarie, judecătorul a analizat, a emis încheierea și a emis mandatele de percheziție, a analizat legalitatea și a stabilit că suspecții - nu numai că fapta există și că e bine descrisă și că sunt probe - ci suspecții dau dovadă de o specializare.
Și atunci, din punctul meu de vedere, șeful secției nu avea niciun motiv să îmi refuze punerea în executare a acelor mandate. Dar așa s-a întâmplat.”
Mai grav, susține procurorul, legislația s-a modificat astfel încât șefii DNA și ai secțiilor pot infirma orice act al procurorului, fără a fi nevoie de argumente de nelegalitate: „Dacă înainte șeful putea să-ți infirme doar soluția și doar pe motive de nelegalitate, la acest moment șeful direcției poate să infirme orice act al procurorului.”
De ce a fost organizată discuția cu magistrații la Palatul Cotroceni
Şeful statului a anunţat deja, duminică, faptul că mulţi dintre magistraţi nu au dorit să vină la această întâlnire, astfel că toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate la o altă dată.
Nicuşor Dan a afirmat că extrem de puţini magistraţi şi-au exprimat intenţia de a veni la discuţiile de la Cotroceni pe tema situaţiei din Justiţiei - aproximativ 20 în nume personal şi tot atâţia din partea unor organizaţii - şi a remarcat că în unele instituţii din justiţie au fost stabilite şedinţe pentru ziua de luni.
Preşedintele României a mai spus că au existat mesaje de intimidare.
”Am ajuns inclusiv la probleme nepotrivite cu importanţa, să vină fiecare pe rând, să stea în diferite săli, de aici, să nu se intersecteze, sau chiar colegii mei să-i preia din benzinării din Bucureşti ca să nu se vadă că ei sunt în Palatul Cotroceni”, a arătat el.
”Totuşi e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de reţele de trafic de persoane sau cine ştiu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10.00, vom face o discuţie publică cu cei care doresc, să spunem, public, să transmită un mesaj. Iar toate discuţiile private în regim de confidenţialitate vor fi reprogramate. Tot cei care solicită o întâlnire în regim de confidenţialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a mai spus preşedintele.
Sâmbătă, Nicuşor Dan a anunţat într-o postare pe Facebook că a primit de la magistraţi ”sute de pagini de materiale relevante despre problemele din justiţie.”
Preşedintele Nicuşor Dan a anunțat că va iniţia în ianuarie un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o singură întrebare: ”CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar”? iar dacă răspunsul e că nu reprezintă interesul public, ”CSM va pleca de urgenţă”.
Şeful statului a arătat că în esenţă, concluzia acestor sesizări primite din partea magistraţilor arată că există o categorie de magistraţi, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanţelor, care nu acţionează în interes public, ci care acţionează în interesul unui grup pe care îl constituie şi că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acţiunea, de multe ori, discreţionară a acestui grup de persoane.
Sursa: News.ro, Pro TV
Etichete: nicusor dan, justitie, magistrati, intalniri,
Dată publicare:
22-12-2025 07:23
