Procesele lui Nastase: "Trofeul calitatii", primul finalizat dintre cele trei
"Trofeul calitatii", un caz mamut care a insemnat audierea a aproximativ 1000 de martori, este primul din cele trei procese in care este inculpat fost premier Adrian Nastase care s-a finalizat.
Procesul, referitor la strangerea de fonduri pentru campania electorala a liderului PSD din 2004, Adrian Nastase, s-a incheiat dupa mai multi ani de sincope. Deciziiile definitive in alte doua dosare - "Matusa Tamara" si Zambaccian - inca sunt asteptate.
CITESTE AICI: Verdict in Dosarul Trofeul Calitatii: Nastase, condamnat la 2 ani de inchisoare cu executare!
Din 2005, dosarele referitoare la Adrian Nastase sunt subiect de discutie la Bruxelles, iar Comisia Europeana a facut nu o data referire la solutionarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, in speta fostul premier PSD si fost presedinte al Camerei Deputatilor.
Totul a inceput cu sesizarea Aliantei PNL-PD catre Parchetul National Anticoruptie (PNA, devenit DNA) la sfarsitul lunii august 2004, in care se cerea cercetarea legaturii dintre achizitionarea de catre Adrian Nastase (pe atunci prim-vicepresedinte PDSR si vicepresedinte al Camerei Deputatilor) a unui teren al fostului deputat PDSR Gabriel Bivolaru si sustinerea pe care acesta a primit-o de la Nastase in timp ce era cercetat penal, in 1997.
Potrivit sesizarii - semnata de Mona Musca, membru in CNC al Aliantei - Nastase a cumparat, in 1998, un teren de 700 de metri patrati in strada Zambaccian, la un pret de 11.000 de dolari, "de 25 de ori mai mic decit pretul real, de piata, al terenului". Terenul a ajuns la Nastase dupa ce Bivolaru l-a vandut, in 1996, soacrei sale, Elena Sotec. Dupa doi ani, el a fost cumparat, in timp ce Bivolaru era cercetat penal, de Athena Marianthi Teodoru, care l-a vandut cabinetului de avocatura "Adrian Nastase", se arata in sesizare.
In septembrie 2004, PNA a informat ca dosarul privind modul de achizitionare a unui teren de catre premierul Adrian Nastase a fost inchis, procurorii sustinand ca tranzactia a fost legala.
Dosarul privind modul de achizitionare terenului de catre premierul Adrian Nastase a fost redeschis la inceputul lunii noiembrie 2005 de Departamentul National Anticoruptie (DNA).
Actualul sef al DNA, Daniel Morar, (numit de fostul ministru al Justitiei Monica Macovei la conducerea directiei) este procurorul care a instrumentat dosarul in care Gabriel Bivolaru a fost condamnat pentru prejudicierea BRD. Fostul deputat a fost condamnat pentru un prejudiciu de 60 de milioane de dolari adus BRD.
Imediat dupa redeschiderea dosarului Zambaccian, Adrian Nastase a reactionat, printr-un comunicat, exprimandu-si speranta ca initiativa DNA sa nu aiba decat conotatii procedurale si sa nu contina elemente care sa vizeze implicarea politicului.
In acel comunicat, Nastase facea unele precizari in legatura cu decizia DNA de a analiza elementele de procedura care au dus la hotararea PNA de a nu demara o ancheta in cazul sesizarii deputatului PNL Mona Musca. "Absenta oricarui element constitutiv al unei infractiuni si existenta doar a unui context de tip electoral au determinat-o pe doamna deputat sa-si formuleze sesizarea in termeni vagi si incompleti, astfel incat sa nu-mi permita declansarea unei - cu adevarat temeinice - plangeri pentru denunt calomnios", sustinea Nastase. Adrian Nastase mentiona ca a facut in repetate randuri, in cursul anilor trecuti, precizarile legate de dobandirea terenului.
In 23 noiembrie 2005, presedintele executiv de atunci al PSD, Adrian Nastase, facea apel, prin intermediul unui comunicat remis presei, la organele de ancheta pentru a urgenta solutionarea "dosarului Zambaccian", pentru ca opinia publica sa inteleaga ca acest caz are la baza o actiune orchestrata la nivel politic.
"Fac apel pe aceasta cale la organele de ancheta si cercetare, sa urgenteze solutionarea «dosarului Zambaccian», pentru ca opinia publica sa inteleaga ca am asistat la o actiune orchestrata si motivata strict de comenzi politice si nicidecum de argumente si temeiuri legale", preciza Nastase.
La inceputul anului 2006, Nastase a fost pus sub acuzare, iar in 9 februarie, ministrul Justitiei de atunci, Monica Macovei, a cerut aprobarea pentru perchezitionarea a doua locuinte ale acestuia. "In temeiul prevederilor articolului 72 alineat 2 din Constitutia Romaniei si ale articolului 193 alineatul 2 din Regulamentul Camerei Deputatilor, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a adresat astazi, 9 februarie 2006, presedintelui Camerei Deputatilor cererea de incuviintare a efectuarii perchezitiei la doua imobile, situate in Bucuresti si in comuna Cornu, judetul Prahova, apartinand domnului deputat Adrian Nastase, presedinte al Camerei Deputatilor, care este cercetat in calitate de invinuit de Departamentul National Anticoruptie", informa Ministerul Justitiei.
Cererea de perchezitie i-a fost transmisa lui Nastase la solicitarea procurorului sef al Departamentului National Anticoruptie, Daniel Morar, preciza Ministerul Justitiei.
"Din actele premergatoare efectuate pana la aceasta data, rezulta ca invinuitul Adrian Nastase ar fi primit peste 100.000 USD (reprezentand contravaloarea unor bunuri importate din China) si 1.200.000 RON (reprezentand contavaloarea tamplariei din aluminiu si lemn cu geam termopan, executata la imobilele din Bucuresti, strada Zambaccian nr. 16, sector 1 si comuna Cornu, judetul Prahova)", se preciza in documentul trimis Camerei Deputatilor de catre ministrul Justitiei.
"In cursul zilei de 16 februarie 2006, lui Adrian Nastase, fost prim ministru al Romaniei si fost presedinte al Partidului Social Democrat i s-a adus la cunostinta, conform Codului de procedura penala, invinuirea intr-un dosar penal avand ca obiect infractiuni de coruptie. Procurorii Departamentului National Anticoruptie au inceput urmarirea penala impotriva sa la data de 7 februarie, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, precum si pentru infractiunea de obtinere de foloase necuvenite, ca urmare a faptului ca a facut uz de autoritatea sau de influenta sa ca presedinte de partid. In acelasi dosar, in 15 februarie 2006 i-a fost adusa la cunostinta invinuirea lui Ioan Paun, fost consul general al Romaniei la Hong Kong (ulterior, el fiind scos de sub urmarire penala-n.r.). Fata de acesta, procurorii anticoruptie au inceput urmarirea penala pentru savarsirea infractiunilor de complicitate la fals in inscrisuri sub semnatura privata si complicitate la folosirea, in fata autoritatilor vamale, a unor documente falsificate", preciza DNA, adaugand ca in dosar mai sunt invinuite inca alte patru persoane.
In 20 februarie 2006, cand parlamentarii luau in discutie cererea ministeriala de perchezitie, procurorul sef Daniel Morar confirma presei efectuarea unei perchezitii in imobilul din strada Zambaccian, apartinand familiei Nastase, care avea loc in baza unui mandat de perchezitie emis de judecator.
Parlamentul a respins cererea de perchezitie in cazul lui Nastase.
"Perchezitia este unul din mijloacele de proba la care apeleaza procurorul sau judecatorul atunci cand exista indicii temeinice ca efectuarea acesteia este necesara pentru descoperirea si strangerea probelor. In dosarul invinuitilor Adrian Nastase si Dana Nastase, procurorii au apreciat necesitatea unui asemenea act, iar judecatorul a decis ca este justificata efectuarea unor perchezitii la imobilele situate in Bucuresti, in strada Muzeul Zambaccian si Christian Tell. Situatia imobilelor detinute de sotii Nastase este identica si de aceea am solicitat ministrului Justitiei sa formuleze cererea de perchezitie la Camera Deputatilor. Fara a comenta votul deputatilor, subliniem ca lipsa incuviintarii perchezitiei e de natura sa ingreuneze administrarea unui probatoriu complet si necesar in cauza penala. Cercetarile in acest dosar vor continua si vor fi efectuate toate celelalte acte de cercetare penala la care se poate apela conform legii, fara incuviintarea Parlamentului", preciza atunci DNA.
Ulterior, in 1 iunie 2006, fostul prim-ministru Adrian Nastase s-a prezentat la Directia Nationala Anticoruptie pentru a i se aduce la cunostinta acuzatiile in dosarul intitulat de presa "matusa Tamara" (o batrana ce ar fi fost ruda cu Dana Nastase-n.r.). "Fapta consta in aceea ca, in temeiul unei intelegeri anterioare, in anul 2000, acesta l-a numit pe Melinescu Ioan in functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, printr-o hotarare de guvern, in schimbul blocarii de catre Melinescu Ioan a unei lucrari avand ca obiect o tranzactie suspecta, de 400.000 de dolari in contul doamnei Nastase Daniela", explica DNA.
In paralel, procurori anticoruptie il cercetau pe Adrian Nastase in legatura cu fondurile stranse pentru campania electorala din 2004, cand a candidat pentru Presedintie, contracandidatul sau fiind Traian Basescu, care a castigat alegerile.
In 13 noiembrie 2006, procurorii anticoruptie l-au trimis in judecata pe Adrian Nastase, sub acuzatiile de luare de mita in forma continuata si santaj, pe sotia sa, Dana Nastase, pentru complicitate la luare de mita; participatie improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamala, participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, pe Irina Jianu - fost inspector general de stat la Inspectoratul de Stat in Constructii (ICS), pentru dare de mita in forma continuata, participatie improprie la folosirea de acte falsificate la autoritatea vamala, participatie improprie la fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la folosirea cu rea-credinta de bunuri apartinand unei societati comerciale intr-un scop contrar intereselor acesteia, in legatura cu fapte de coruptie, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii, in legatura cu fapte de coruptie, complicitate la art.13 din Legea 78/2000, precum si pe Mihail Cristian Vasile - administrator la SC EUROGRAFICA, pentru participatie improprie la folosirea cu rea-credinta de bunuri apartinand unei societati comerciale intr-un scop contrar intereselor acesteia, in legatura cu fapte de coruptie, fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata, in legatura cu fapte de coruptie, instigare la marturie mincinoasa, in forma continuata, participatie improprie la infractiunea de fals intelectual la Legea contabilitatii, in forma continuata, in legatura cu fapte de coruptie.
Potrivit DNA, in perioada 2001-2006, folosind autoritatea si influenta rezultate din functiile politice si administrative ocupate in stat, Adrian Nastase ar fi comis mai multe infractiuni de coruptie, antrenand si alte persoane. "Este vorba de luare de mita si obtinere de foloase necuvenite, infractiuni de pe urma carora inculpatul a obtinut, in total, suma de 48.116.210.938 ROL (1.370.324,69 euro)", preciza DNA.
Probele administrate de procurori au relevat ca, in perioada 2002-2004, inculpatul ar fi primit in mod repetat mita sub forma unor foloase necuvenite in valoare de 19.427.162.609 ROL (553.275,5 euro).
De la Irina Jianu, Nastase ar fi primit: suma de 3.683.683.943 ROL, din fondurile SC Vertcon SA Bacau, reprezentand contravaloarea unor bunuri achizitionate din Republica Populara Chineza si a cheltuielilor ocazionate de introducerea acestora in tara si transportul pe parcurs intern; suma de 2.019.250.439 ROL, reprezentand contravaloarea unor lucrari de tamplarie cu geam termopan executate de SC Regal Glass SRL Bacau la imobilul din localitatea Cornu, judetul Prahova, apartinand lui Adrian Nastase si Daniela Nastase. Suma provine din fondurile SC Vertcon SA Bacau (1.407.535.800 ROL) si SC Regal Glass SRL Bacau (611.714.639 ROL). Totodata, Nastase ar fi primit suma de 13.724.228.227 ROL, reprezentand contravaloarea unor lucrari de constructie si renovare executate de SC Conimpuls SA Bacau la imobilul din Bucuresti, strada Cristian Tell, sector 1. Banii provin din fondurile SC Conimpuls SA - 10.458.814.265 ROL, fondurile SC Vertcon SA Bacau - 584.935.952 ROL, precum si de la inculpata Irina Paula Jianu - 2.628.000.000 ROL (lei vechi), sustin anchetatorii.
"Activitatea infractionala de primire a acestor foloase necuvenite a fost savarsita de inculpatul Adrian Nastase in complicitate cu sotia sa, inculpata Daniela Nastase. Foloasele necuvenite au fost primite de inculpatul Adrian Nastase de la inculpata Irina Paula Jianu in scopul de a o mentine in functia de inspector general de stat la ISC si de a o numi in aceasta functie dupa ce ISC a trecut in subordinea Guvernului. Concret, in perioada 2002-2004, inculpatii Adrian Nastase si Daniela Nastase au introdus in Romania, in mod ilegal, prin intermediul societatii SC Vertcon SA din Bacau, 12 containere cu bunuri achizitionate din China. Bunurile reprezinta materiale de constructie, obiecte si instalatii sanitare, piese de mobilier, articole electrice si electrocasnice, dar si obiecte de decor si uz casnic pentru dotarea imobilelor situate in Bucuresti, strada Muzeul Zambaccian, Cristian Tell, precum si imobilul din comuna Cornu.
Marfurile au fost cumparate din centre comerciale (bazare) fara niciun fel de acte si transportate si depozitate la sediul Ambasadei Romaniei din China, intr-un hotel dezafectat. Pentru ca bunurile respective sa fie introduse in Romania, cei doi inculpati au apelat la firma Vertcon din Bacau, in incercarea de a ascunde identitatea reala a beneficiarilor si pentru a crea aparenta ca importurile se efectueaza cu respectarea legislatiei vamale. In realitate, din dispozitia inculpatei Irina Paula Jianu, s-au intocmit documente false - facturi, certificate de calitate si conformitate, packing list-uri - pe baza carora marfurile respective au fost aduse si vamuite in Romania. In tara, bunurile apartinand familiei Nastase au fost depozitate initial intr-o cladire apartinand SC Conimpuls SA din Bacau, iar dupa aproximativ 10 zile au fost transportate intr-un depozit al SC Remat Bucuresti Nord din judetul Ilfov de unde, ulterior au plecat catre cele trei imobile. De intreaga operatiune s-a ocupat inculpata Irina Paula Jianu", explica DNA.
Diplomatul Ioan Paun a prestat pentru Nastase servicii de de achizitionare a acestor bunuri din Republica Populara Chineza, de depozitare a lor temporara la sediul Ambasadei Romaniei din China. "Ambalarea, supravegherea incarcarii in containere si organizarea transportului pe parcurs extern a fost asigurata de Ioan Paun, in scopul numirii si mentinerii sale in functiile de consul general, sef al Consulatului General al Romaniei la Hong Kong (R.P. Chineza) dar si pentru mentinerea in misiune permanenta in strainatate", arata DNA.
Procurorii anticoruptie sustin in rechzitoriu, ca in luna martie 2006, cand inculpatul Adrian Nastase exercita functia de presedinte al Camerei Deputatilor, iar ancheta penala era in desfasurare in prezenta cauza, acesta a incercat sa-l determine pe Ioan Paun sa nu declare autoritatilor tot ce stie privind faptele de coruptie legate de introducerea ilegala in tara a unor bunuri provenind din China si sa nu predea ori sa distruga inscrisurile pe care le detine, vizand acelasi obiect al acuzarii. Toate acestea au fost comise de Adrian Nastase in scopul ingreunarii si zadarnicirii urmaririi penale ori pentru impiedicarea declansarii procedurii de control al averilor. Probele aflate la dosar dovedesc existenta constrangerii psihice sub forma amenintarii si faptul ca amenintarile au inspirat victimei o puternica stare de temere (pentru viata sa, a familiei si pentru evolutia carierei sale profesionale).
O alta fapta de coruptie retinuta in sarcina lui Adrian Nastase consta in aceea ca, in perioada campaniei prezidentiale din anul 2004, a folosit in mod abuziv influenta si autoritatea pe care le detinea, in calitate de presedinte al partidului de guvernamant PSD, obtinand finantarea nelegala a campaniei sale electorale, cu suma totala de 28.689.048.329ROL (817.049,19 euro).
"In esenta, din probele administrate, rezulta ca, in perioada alegerilor prezidentiale din anul 2004, la cererea expresa a invinuitei Irina Paula Jianu (la acea vreme avand functia de inspector general de stat in cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii – institutie subordonata direct Guvernului Romaniei) firma SC Vertcon SA a achitat din patrimoniul sau suma de 365.597.020 ROL pentru campania electorala a lui Adrian Nastase, candidat la functia de presedinte al Romaniei. Cea mai mare parte a foloaselor necuvenite, in valoare de 28.323.451.309 ROL, de aceasta natura, provin insa din fondurile SC Eurografica SRL Bucuresti si au fost remise inculpatului Adrian Nastase de catre inculpatul Vasile Mihail Cristian, administratorul societatii mentionate. In concret, foloasele necuvenite au constat in materiale de propaganda electorala (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete etc. personalizate cu sigla «Adrian Nastase -Presedinte» sau «PSD+PUR Adrian Nastase - Presedinte») care au fost transportate si distribuite in mai multe orase din tara. Practic, inculpatul Vasile Mihail Cristian a dispus achitarea, catre furnizorii materialelor electorale, a contravalorii acestora din fondurile societatii. Pentru a nu se observa finantarea campaniei electorale a lui Adrian Nastase de catre SC Eurografica SRL, inculpatul a disimulat aceste cheltuieli sub forma unor cheltuieli publicitare proprii ale societatii. In acest sens inculpatul Vasile Mihail Cristian a intocmit personal, cat si prin interpusi, documente comerciale si financiar – contabile cu continut nereal si i-a determinat, atat pe furnizorii cat si pe angajatii proprii, sa intocmeasca aceleasi inscrisuri contrafacute si de asemenea, sa faca inregistrari inexacte in contabilitatea societatilor", potrivit DNA.
Acest proces a inceput la instanta suprema in 14 decembrie 2006.
In 22 martie 2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a suspendat procesul de coruptie al lui Adrian Nastase, fiind sesizata Curtea Constitutionala cu o exceptie de neconstitutionalitate a unor texte din legea privind responsabilitatea ministeriala, care a fost modificata in 2005.
In 5 iulie 2007, Curtea Constitutionala a admis exceptia ridicata in cazul Nastase referitoare la neconstitutionalitatea articolului 23 alineatele 2 si 3 din Legea 115/1995 privind raspunderea ministeriala. Articolul in speta prevedea ca urmarirea penala si judecarea fostilor membri ai Guvernului, pentru infractiunilor comise in timpul exercitarii functiei se efectueaza potrivit dreptului comun. Totodata, in articolul 23 stipula ca prevederile de ordin procedural nu se aplica fostilor membri ai Guvernului "in nicio situatie".
In replica, avocatii fostului premier au aratat ca nu a existat un aviz special pentru cercetarea fostului premier Adrian Nastase, aviz care este prevazut de Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala. Potrivit avocatilor, rezolutia prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale si ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, semnate de catre procurorii anticoruptie - care l-au trimis in judecata pe fostul premier Adrian Nastase, nu se puteau face decat cu acordul Camerei Deputatilor. Articolul 109 din Constitutie arata ca "numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului", pentru fapte comise in timpul mandatului.
Argumente apararii lui Nastase au fost confirmate de Curtea Constitutionala, astfel ca, in 18 octombrie 2007, dosarul a fost restituit procurorilor pentru refacerea actelor de urmarire penala, insa DNA a facut recurs, care de abia in martie 2008 a inceput sa se judece.
In 7 aprilie 2008, dosarul Zambaccian a fost restituit DNA, la fel si cel privind mostenirea de la matusa Tamara.
Intre timp si legea raspunderii ministeriale a fost modificata.
Astfel, anchetatorii au cerut avizul Camerei Deputatilor pentru urmarirea penala a lui Nastase, solicitare admisa.
In urma restituirii si reluarii cercetarilor, procurorii anticoruptie au decis "spargerea" dosarului Zambaccian, respectiv o parte a vizat modul in care au fost dobandire bunurile importate din China si cealalta a privind campania electorala a lui Nastase, caz intitulat de presa "Trofeul calitatii".
Astfel, in 20 ianuarie 2009, procurorii l-au trimis in judecata pe Adrian Nastase, alaturi de Irina Jianu, Diana Gasparovici, Milail Cristian Vasile (directorul general al SC EUROGRAFICA SRL), Bogdan Popovici si Marina Ioana Popovici.
"In cursul anului electoral 2004, Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC), sub conducerea inculpatei Irina Paula Jianu, a initiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calitatii in constructii». In realitate, simpozionul reprezenta un cadru in care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strangerea unor sume de bani pentru campania electorala prezidentiala a inculpatului Adrian Nastase. Evenimentul a fost organizat ca urmare a exercitarii de catre inculpat a influentei si autoritatii decurgand din functia de presedinte al Partidului Social Democrat (PSD) asupra inculpatei Irina Jianu (persoana ce a fost numita in functia de inspector general in cadrul Inspectoratului de Stat in Constructii urmare a legaturilor apropiate cu persoane marcante din cadrul PSD), asupra inculpatului Popovici Bogdan (fost membru al CFSN si apropiat al familiei Nastase), asupra inculpatei Popovici Marina Ioana (persoana care, impreuna cu Popovici Bogdan controla un grup important de firme), asupra inculpatului Vasile Mihail Cristian, administrator al SC EUROGRAFICA SRL (societate care beneficiase de contracte importante cu PSD pentru tiparirea unor materiale electorale si care avea legaturi cu persoane importante din cadrul PSD) precum si asupra altor persoane. Persoanele respective erau fie membri PSD cu functii importante in cadrul unor institutii publice (Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorului, Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA, Agentia Nationala Sanitar Veterinara, Compania Nationala a Lignitului, Complexul Energetic Turceni, Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare), fie lideri de partid locali, primari si presedinti de consilii judetene. Acestia au impus achitarea unor importante sume de bani sub forma de taxe de participare pentru un simpozion irelevant pentru activitatea institutiilor respective. Asupra unui alt grup de participanti – reprezentanti de societati comerciale in constructii - s-a exercitat constrangere morala prin aceea ca inspectorii de specialitate care le avizau lucrarile le transmiteau invitatiile de participare le solicitau apoi copia ordinului de plata", spune DNA.
Taxele de participare au fost de 5 milioane de lei vechi pentru persoane fizice si 15 milioane de lei vechi pentru persoane juridice. Banii stransi din taxe, in valoare de 67.463.972.430 ROL ar fi trebuit, potrivit legii, sa se constituie venituri la bugetul ISC care era institutie publica. Insa, Jianu, cu sprijinul inculpatei Gasparovici, incalcand prevederile legale, au dispus ca aceste taxe sa fie incasate direct de patru societati comerciale controlate de inculpatii Popovici Bogdan si Popovici Marina Ioana ( SC MEDIAGLOBE INVEST SRL, SC URBAN CONSULT SRL, SC AXA MANAGEMENT SRL, SC CONTUR MEDIA SRL). ISC nu a urmarit modul de utilizare a sumelor incasate din taxele de participare si nu a intocmit Decontul de cheltuieli" astfel ca nicio cheltuiala efectuata pentru Trofeul Calitatii nu a fost decontata in mod legal.
Societatile implicate in organizarea evenimentului au colectat taxele de participare si au subcontractat executarea serviciilor de organizare a simpozionului. Pentru acoperirea diferentei dintre suma incasata de la participanti si cheltuielile efectiv realizate, cele patru societati mai sus mentionate au incheiat contracte cu o alta societate, SC AROND SRL, controlata tot de inculpatii Bogdan si Marina Popovici, avand ca obiect in principal servicii de "conceptie" si "organizare". Respectivele contacte erau menite sa justifice 92% din totalul cheltuielilor pentru o serie de servicii care in realitate nu au fost efectuate.
"Ulterior, pentru a se disimula provenienta banilor, prin operatiuni de spalare de bani (cesiune de actiuni, majorare de capital, contracte false de vanzari de terenuri si prestari servicii) desfasurate prin intermediul societatilor SC MEDIA ON SA, SC FORUM INVEST SA, Fundatia Invest, toate controlate de sotii Popovici, suma de 53.256.338.838 ROL a fost transferata din conturile firmei AROND SRL in cele ale SC Eurografica SRL. Din aceasta suma, inculpatul Vasile Mihail Cristian a platit 33.841.734.455 ROL, reprezentand contravaloarea materialelor de propaganda electorala (caiete, fulare, tricouri, calendare, pliante, brichete personalizate cu numele si imaginea inculpatului Adrian Nastase). Pentru a disimula destinatia ilicita a banilor proveniti din organizarea simpozionului «Trofeul calitatii in constructii» si pentru a ascunde infractiunea prevazuta de art. 13 din Legea 78/2000 retinuta in sarcina inculpatului Adrian Nastase, inculpatul Vasile Mihail Cristian a intocmit, atat personal cat si prin interpusi, documente comerciale si financiar-contabile false. Sub aparenta unor cheltuieli efectuate cu activitati de publicitate pentru SC Eurografica SRL, prin falsificarea inscrisurilor sus-mentionate, inculpatul Vasile Mihail Cristian a achizitionat, livrat si platit contravaloarea materialelor de propaganda electorala pentru inculpatul Adrian Nastase. In acelasi mod, inculpatul Adrian Nastase a obtinut foloase necuvenite si de la SC VERTCON SA Bacau (societate controlata de inculpata Irina Paula Jianu) in cuantum de 382.172.020 ROL, reprezentand contravaloarea unor materiale de propaganda electorala si alte cheltuieli efectuate in acelasi scop", explica anchetatorii.
Potrivit rechizitoriului DNA, prejudiciul total cauzat ISC prin faptele inculpatilor este de 69.611.552.132 ROL, constituit din neincasarea taxelor de la participanti (61.549.713.021 ROL) si din cheltuieli nelegale efectuate de ISC din fonduri proprii (8.061.839.111 ROL).
In acest dosar, in 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare, pentru santaj, de catre un complet de trei judecatori al instantei supreme. Partile au contestat decizia.
In 13 iunie 2012, s-a incheiat judecarea recursului in cazul "Trofeul calitatii", iar miercuri, 20 iunie completul de cinci judecatori a decis definitiv ....
In acelasi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat in Constructii, a fost condamnata la sase de inchisoare si cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsa la care i s-a aplicat un spor de un an.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL si sotii Marian Ioana si Bogdan Popovici au primit fiecare cate sase ani de detentie, la care s-a aplicat un spor de un an
Inspectoratul de Stat in Constructii s-a constituit parte civila in cauza.
In 21 octombrie, DNA l-a trimis in judecata pe Adrian Nastase, alaturi de Ioan Melinescu - presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) intre anii 2001-2004 - si Ristea Priboi - consilier al fostului prim-ministru Nastase Adrian, fost deputat in perioada 2000-2004.
"In cursul lunii noiembrie 2000, inculpatul Melinescu Ioan, in calitate de membru al Plenului Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, i-a contactat, cu sprijinul persoanei denuntatoare, pe inculpatii Priboi Ristea si Nastase Adrian, carora le-a comunicat ca, in cadrul institutiei in care isi desfasura activitatea, se afla in lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o lucrare avand ca obiect depunerea in numerar a unei sume de 400.000 USD, intr-un cont bancar avand-o ca titular pe Nastase Daniela, sotia inculpatului Nastase Adrian. Cu aceasta ocazie, Melinescu Ioan i-a promis lui Nastase Adrian ca va bloca lucrarea pana dupa alegerile din decembrie 2000, sugerand ca acest dosar trebuie sa dispara. Nastase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectiva, aratand ca urmareste aceasta finalitate. Ca urmare a acestei intelegeri, dupa numirea sa, la data de 28.12.2000, in functia de prim-ministru al Guvernului Romaniei, Nastase Adrian a determinat, in prima sedinta de guvern, emiterea H.G. nr.1399/30.12.2000, pe care a si semnat-o in calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotarare a fost numit in functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul presedinte Cucu Adrian, precum si unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificarilor legate de provenienta si circumstantele depunerii sumei de 400.000 USD in contul Danielei Nastase). Ca urmare a numirii in aceasta functie, abuzand de prerogativele ce-i erau conferite, precum si de lipsa unor reglementari stricte cu privire la circuitul lucrarilor in cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Nastase Daniela), si a inmanat-o, in prezenta denuntatorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Nastase Adrian, cu scopul de a-i fi remisa acestuia din urma. La data de 18 ianuarie 2006, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor a sesizat organele de urmarire penala cu privire la disparitia lucrarii nr.S3439/1999", sustin anchetatorii.
In 15 decembrie 2011, fostul premier Adrian Nastase a fost achitat de un complet de trei judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru faptele de coruptie imputate de procurorii DNA. De asemenea, au fost achitati si Ioan Melinescu si Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de coruptie.
DNA a facut recurs, care se judeca de un complet de cinci judecatori al ICCJ, ce va decide definitiv in acest caz.
Al treilea dosar refacut - Zambaccain - a fost deferit justitiei in 5 mai 2010, fiind acuzati sotii Dana si Adrian Nastase, precum si Irina Jianu.
In 30 martie 2012, fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj, in dosarul "Zambaccian", fiind achitat pentru infractiunea de luare de mita.
Si sotia fostului premier, Dana Nastase, a fost condamnata in dosarul cunoscut sub numele de "Zambaccian". Instanta suprema a dispus condamnarea ei la trei ani de inchisoare, tot cu suspendarea executarii pedepsei, pentru "participatie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamala", fiind achitata pentru complicitate la luare de mita si santaj.
Fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Paula Jianu, a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu executare. Astfel, instanta a dispus in cazul acesteia o pedeapsa de doi ani de inchisoare pentru folosirea bunurilor societatii comerciale impotriva scopurilor acesteia si o alta pedeapsa, de trei ani de inchisoare, pentru participatie improprie la folosirea de documente false la vama. Aceste doua pedepse au fost contopite de instanta, Jianu urmand sa exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de inchisoare.
Decizia a fost contestata la completul de cinci judecatori al ICCJ care va decide definitiv in acest dosar.
