PNL și PSD nu s-au înțeles nici acum pe măsurile fiscale. Cine va achita mai multe dări către stat
Discutate două luni și jumătate, măsurile privind reducerea cheltuielilor statului rămân, în parte, doar pe hârtie. PNL și PSD nu s-au înțeles în privința documentului care ar trebui prezentat oficialilor europeni.
PSD insistă că ar trebui impozitat mai mult profitul băncilor și al multinaționalelor, în timp ce o parte dintre liberali sunt de acord că trebuie aduși bani în plus la bugetul statului, dar nu prin introducerea de taxe și impozite noi.
Dintr-o listă lungă, liberalii i-au transmis președintelui lor că susțin doar trei măsuri prin care s-ar reduce cheltuielile statului: eliminarea deducerilor fiscale pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară, reducerea a doar două mii de posturi neocupate la stat, deși inițial au anunțat că se vor tăia 200.000 și introducerea unor praguri noi de impozitare a IMM-urilor.
Iulian Dumitrescu, prim-vicepreședinte Mediu de Afaceri și Societate Civilă: „De exemplu, eu aș desființa ministerul Familiei. O să se ia decizii, că nu e normal să fie 7-8 secretari și acolo”
În interiorul PNL, părerile sunt împărțite. Unii liberali susțin, alături de PSD, măsuri fiscale noi menite să aducă bani la buget.
De exemplu, de la 1 ianuarie ar putea să achite contribuții la sănătate angajații din IT care câștigă peste 10.000 de lei. Taxa de 10% se va aplica doar pentru sumele care depășesc acest prag, iar la buget ar trebui să ajungă aproximativ 6 miliarde de lei.
Unii liberali ar fi de acord și cu propunerea PSD de a impozita diferența care depășește 500.000 de euro din valoarea unei case, numai că taxa a scăzut de la 1% la 0,3 procente. Cei care au mai multe locuințe nu vor plăti, pentru că valoarea acestora nu se mai cumulează, iar suma adusă la buget este de numai 40 de milioane de lei.
Și cei care au mașini scumpe ar putea să plătească mai mult de anul viitor, dar politicienii au lansat mai multe versiuni ale acestei taxe.
Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD: „Să nu-mi spună cineva care are casă de peste 500.000 de euro că dacă-i pui impozit de 0,5% ”săracul”, că nu-i sărac. Și are mașină de 75.000 de euro. Nu-i sărac. Cert e că dacă vom continua în această formulă nu ne vom înscrie în ținta de deficit”
O măsură asupra căreia, aparent, au căzut de acord cei din coaliţie, este supraimpozitarea profitului multinaționalelor. O firmă românească sau multinațională care are cifră de afaceri de peste 100 de milioane ar putea să plătească 16% impozit pe profit, dar nu mai puțin de 1% pe cifra de afaceri.
Cei care dețin PFA-uri vor fi exceptați în continuare de la plata contribuțiilor sociale, dacă nu au venituri prea mari.
Bugetarii care au salarii de peste 10.000 de lei nu vor mai primi vouchere de vacață, iar dividendele se vor impozita la fel ca până acum.
Examen la Bruxelles
Luni, miniștrii de la Finanțe, Familie și Fonduri europene trebuie să se prezinte în fața oficialilor europeni, iar pe 1 septembrie va merge la Bruxelles și Marcel Ciolacu. Din discuţiile cu oficialii europeni, politicienii speră să obţină majorarea deficitului, de la 4,4 cât este în prezent, la cel puțin 4,9. Din această creștere, deficitul evaluat la 40 de miliarde de lei s-ar diminua cu 10 miliarde şi alte 25 de miliarde ar putea fi bani rămași necheltuiți de la capitolul investiții. Astfel se gândesc guvernanții să rezolve ceea ce au numit ”gaura din buget”.
