Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice prevede clasificarea riscurilor la adresa României și măsurile pe care instituțiile statului trebuia să le ia, în funcție de gradul pericolului. Seceta este clasificată ca risc critic.
Secretariatul General al Guvernului a publicat Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice (PPR), document care ”cuprinde măsurile naționale și regionale și, după caz, bilaterale”.
Concret este vorba despre ”toate măsurile planificate sau întreprinse pentru prevenirea crizelor de energie electrică, pregătirea pentru astfel de crize și atenuarea acestora”.
Planul de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei, respectiv documentul elaborat de Guvern, poate fi consultat și descărcat la finalul acestui articol.
În document, alături de alte riscuri extreme, precum cutremurele, războiul sau alte situații de urgență, seceta este definită ca risc critic, cu impact major asupra statului român.
Foarte important: punerea în vigoare a tuturor măsurilor de restricție are loc doar dacă se declară stare de urgență în România. În prezent, țara se află în stare de alertă. Instituția de stat responsabilă este Ministerul Energiei, iar compania care operează eventualele limitări de consum este Transelectrica.
”Descriere: Un nivel scăzut al debitelor de apă pe Dunăre și pe râurile interioare, coroborate eventual cu temperaturi ridicate, pe o perioadă de lungă durată (2 - 6 săptămâni consecutive). Producție de energie redusă în hidrocentrale.
Evenimentul inițiator și lanțul de evenimente: Întreruperi ale unităților de producție. Impactul negativ în ceea ce privește resursele și producția se extinde la nivel regional sau european, iar piața de electricitate nu rezolvă problemele de adecvanță.
Evoluția scenariului de criză: La orele de vârf nu se acoperă consumul de energie din resurse interne fiind necesar importul unei cantități importante de energie. Utilizarea tuturor rezervelor de putere, supraîncărcarea generatoarelor în funcțiune, noi reduceri de putere în centralele aflate în funcțiune din cauza lipsei apei de răcire. În aceste condiții sunt solicitate la maximum capacitățile de interconexiune care pot limita nivelul de importuri de energie electrică.
Descrierea celor mai probabile efecte ale scenariului: Rezervele de putere se diminuează. Apar dificultăți în asigurarea adecvanței SEN din cauza unui nivel al producției reduse în centralele electrice. Acesta cauzează limitarea sau pierderea totală a rezervelor. Apar perturbări pe piața de energie electrică prin variații mari ale prețului de tranzacționare a energiei electrice sau un nivel insuficient al ofertelor. Circulații mari de flux de energie electrică în rețelele de transport și de distribuție, niveluri de tensiune la limită sau chiar mai mici.
Descrierea dependenței transfrontaliere: În funcție de structura de producție și de tranzacțiile comerciale transfrontaliere (bazate pe piața de energie electrică), pot exista fluxuri mari de energie electrică, cel mai probabil pe liniile electrice de interconexiune între România și Republica Moldova, între România și Ungaria, respectiv între România și Ucraina. Din punctul de vedere al adecvanței sistemului energetic, exporturile transfrontaliere pot fi considerate factori agravanți. Sprijinul reciproc în ceea ce privește gestionarea rețelei și reenergizarea poate fi viabil în cadrul politicii de urgență și restaurare”.
Măsurile care se iau în caz de risc energetic cauzat de secetă
”Seceta poate fi însoțită de temperaturi extreme (foarte ridicate pe perioada de vară sau foarte scăzute pe perioada de iarnă). De asemenea, la finalul perioadei de secetă pot fi înregistrate fenomene meteo extreme (furtuni/tornade sau precipitații intense care pot conduce la inundații).
Se iau măsurile prevăzute în Ordinul ANRE nr. 142/3.12.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului energetic național.
- Se trece la încărcarea grupurilor până la puterea maximă disponibilă (inclusiv pornirea grupurilor aflate în rezervă).
- Se va reduce consumul dispecerizabil declarat ca ofertă de încărcare pe piața de echilibrare.
- Se solicită creșterea puterii disponibile a SEN, prin punerea la dispoziție a unităților de producție aflate în reparație (redarea în exploatare înainte de termen a grupurilor aflate în reparație).
- Se iau măsuri în vederea creșterii disponibilității echipamentelor din RET şi RED (anularea retragerilor din exploatare a unor echipamente pentru lucrări de mentenanță sau investiții).
- Se va dispune trecerea la funcționarea în banda minimă de tensiune în rețeaua de distribuție.
- Pentru a asigura deficitul de producție se va solicita ajutor de avarie de la OTS vecini conform acordurilor bilaterale (Acordurile Operaționale și Acordurile de Întrajutorare semnate cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina).
- Se va dispune reducerea capacității disponibile de interconexiune (ATC) pe direcția export precum și reducerea schimburilor notificate pe direcția export.
Separat, Transelectrica a publicat lista sectoarelor economice în care compania națională de distribuție a energiei electrice poate interveni pentru limitarea consumului, în cazul declarării stării de urgență în energie.
Transelectrica precizează că ordinea prezentării repsectivelor domenii nu reprezintă și ordinea cronologică în care se va interveni pentru limitarea consumului.
Guvernul se reuneşte vineri într-o şedinţă extraordinară pentru a adopta noi măsuri în contextul crizei energetice. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi că Executivul va autoriza Transelectrica să limiteze consumul industrial, dacă este cazul.
Mai multe primării din țară și companii private au început să aplice măsuri voluntare pentru reducerea consumului de energie electrică, după apelul premierului Ilie Bolojan și instituirea stării de alertă energetică.
Premierul demis Ilie Bolojan afirmă că sistemul energetic din România nu suferă de un deficit de producţie, ci are dezechilibre, situaţia fiind rezultatul unor „decizii care nu au fost luate sau decizii greşite”.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, că a constatat o reducere a consumului de energie în orele de seară, în această săptămână, cu 200-300 megawaţi, comparativ cu o zi normală din anii trecuţi.
Președintele Nicușor Dan le-a spus diplomaților, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, că nu s-a așteptat ca această criză politică, provocată după demiterea Guvernului Bolojan, să dureze atât de mult.
