Cum a reușit gruparea din R. Moldova să păcălească mai mulți români. „Atacatorii au recurs inclusiv la amenințări”
Au fost percheziții în Republica Moldova și la Kiev, în Ucraina, după ce 150 de români au fost păcăliți de o rețea stabilită peste Prut. Cu promisiunea unor câștiguri rapide, victimele erau convinse să investească, în medie, până la 20.000 de euro.
Ulterior, escrocii ajungeau să le controleze dispozitivele de la distanță și transferau sume colosale, de bani. În România, prejudiciul se ridică la 15 milioane de lei, iar în Republica Moldova, hoții ar fi furat peste un milion de euro.
Gruparea a fost înființată în 2022, în Republica Moldova, și ca să atragă victimele, membrii ei se foloseau de imaginea unor persoane publice influente - precum cea a guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„După nouă luni de dezvoltare și testare cu succes, suntem mândri să anunțăm lansarea unui program care vă poate crește venitul până la 90.000 RON pe lună”, așa suna un deepfake care se folosea de imaginea guvernatorului BNR.
Anunțurile publicate pe internet promovau câștiguri sigure, substanțiale și rapide, cu condiția ca victimele să investească inițial o sumă mică de 250 de euro în criptomonede ori în acțiuni la companiile de stat.
Deepefake cu imaginea Andreei Esca: „Hidroelectrica este una dintre cele mai importante companii energetice din țară. Până la sfârșitul acestui an, capitalizarea sa vă depăși 10 miliarde de dolari.”
Deepfake cu șeful Hidroelectrica: „Fiecare cetățean român are o șansă unică de a cumpăra 15 acțiuni ale companiei pentru doar 1.200 de lei. Această investiție unică vă permite să primiți un venit pasiv stabil de 11.200 de lei pe lună.”
Cei care accesau link-ul atașat reclamelor, erau trimiși către un formular unde își lăsau numele, adresa, numărul de telefon și inclusiv date bancare. Ulterior erau contactați de membrii rețelei care foloseau nume false și se recomandau drept brokeri de asigurări, recuperatori de creanțe sau experți financiari și îi convingeau să „investească”.
Ofițer IGPR: „Convingeau victimele să își instaleze diverse programe informatice ce permit controlul de la distanță a sistemului informatic. Cu aceste programe intrau în posesia credențialelor atât a conturilor de home banking, parole și date personale, ce puteau fi folosite pentru transferarea sumelor deținute în conturi de persoanele vătămate. În același mod ar fi procedat și cu conturile persoanelor vătămate deschise pe platformele de monedă virtuală. Au fost situații în care atacatorii au recurs inclusiv la amenințări.”
În România, peste 150 de persoane - care au pierdut în total 15 milioane de lei - au depus până acum plângeri. Dosarul este instrumentat de DIICOT, după ce Autoritatea de Supraveghere Financiară a făcut o sesizare.
Suspecții lucrau aproape ca într-o corporație, și aveau între 20 și 45 de ani. Aveau patru sedii în Republica Moldova de unde le sunau pe victime. Cei mai tineri din grupare erau operatori la call center ori specialiști în informatică. La intrarea în rețea, aceștia erau verificați printr-un test poligraf. Astfel, şefii se asigurau că recruții nu vor vorbi cu autoritățile despre escrocherie. Câteva persoane cu experiență aveau rol de șefi de echipă. O parte dintre ei și-au recunoscut vina și colaborează cu autoritățile.
Echipa comună de anchetă a efectuat 60 de percheziții în Republica Moldova și nouă la Kiev, în Ucraina. În total, 12 persoane au fost reținute.
Anchetatorii numesc acest mod de operare „investment fraud”. Tot ei atrag atenţia că întotdeauna investițiile financiare presupun riscuri și nici o entitate autorizată nu poate garanta profituri.
Ofițer IGPR: „Obligatoriu trebuie să verificăm cu mare atenție platforma prin intermediul căreia urmează să plasăm investițiile. Să avem parole puternice și o atenție sporită la link-urile și atașamentele provenite din sursele necunoscute. Și, bineînțeles, să păstrăm un simț critic și să nu ne lăsăm înșelați de promisiuni nereale de a obține profituri foarte mari în perioade foarte scurte de timp.”
Numărul victimelor ar fi, în realitate, mai mare. Tocmai de aceea, anchetatorii îi roagă pe cei care nu au depus încă plângere, să meargă la cea mai apropiată secție de poliție.
Etichete: frauda, investitii, Republica Moldova, Ucraina,
Dată publicare:
