Ce am putea fi obligați să facem în caz de război: De la muncă voluntară la „cedare de bunuri” - proiect de lege
Noua lege a apărării, pusă acum în dezbatere publică, aduce obligații importante atât pentru populație, cât și pentru economie.
De exemplu, în cazul unui război, firmele nu își vor putea muta activitatea în altă țară, iar mărfurile produse aici ar putea fi rechiziționate de stat, dacă au legătură cu resursele de apărare.
Documentul propus de ministerul Apărării creează cadrul legal pentru toate posibilele misiuni ale României, stabilește ce instituții asigură apărarea națională și care le sunt atribuțiile.
Iulian Chifu, analist: „Toate aceste elemente vin și complinesc necesitatea unui cadru de bază, aș spune eu într-o lege conservatoare și nu foarte curajoasă, tocmai pentru că suntem într-o perioadă electorală, dar în același timp suntem cu un război dincolo de frontieră, și atunci trebuie să ne adaptăm la existența unui război pe scară largă de mare intensitate".
Analiștii fac referire la discuțiile neasumate politic privind reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Oficiali NATO, dar și șefi ai armatei de la noi au vorbit despre necesitatea ca tinerii cu vârsta între 18 și 35 de ani să facă armata. Politicienii neagă însă că o vor face.
Privitor la populația civilă, noua formă a legii apărării stipulează că în cazul unui război, toate persoanele fizice, cetățeni apți de muncă, vor putea fi chemați să presteze servicii de interes public. Bineînțeles, fără să fie plătiți.
În ceea ce privește companiile, inițiativa MApN prevede că, dacă România este asediată, operatorilor economici de orice fel li se va interzice să își mute bunurile sau serviciile de pe teritoriul țării noastre în alte țări.
De asemenea, printr-o hotărâre de Guvern, CSAT-ul va putea militariza toți operatorii economici care au legătură cu resursele pentru apărare. În același timp, toate companiile din România, indiferent de domeniul de activitate. vor fi obligate să furnizeze sau să presteze servicii la termen, în funcție de cum stabilește statul.
Mai mult decât atât, la nevoie, vor fi obligate să cedeze bunuri sau servicii în administrarea statului.
Nicu Fălcoi, deputat USR-membru în Comisia de Apărare: „În caz de război, orice unitate economică care poate să participe la efortul de război va participa. Va fi obligată să participe, nu vor avea voie să își relocheze producția, nu contează care e. Dacă acea fabrică e cu acționariat de stat sau privat, nu contează acest lucru.”
În forma propusă, legea prevede sancțiuni între 10.000 și 50.000 de lei, pentru firmele care nu se conformează.
Legea apărării naționale în vigoare acum a fost scrisă în 1994, iar oficialii NATO ne-au cerut în repetate rânduri să o modificăm. Legea nu permite acum forțelor militare românești să doboare dronele rusești intrate pe teritoriul țării.
