Potrivit anchetatorilor, 400 de pacienți au fost îngropați pe un câmp, în apropierea acestui azil ilegal.
Ministerul Muncii a început transferul persoanelor vulnerabile descoperite cu ocazia anchetei DIICOT din judeţul Bihor către centre autorizate şi avem supraveghere medicală şi asistenţă permanentă pentru toate persoanele identificate, a transmis, marţi, ministrul interimar de resort, Dragoş Pîslaru.
Corespondent Știrile PRO TV: „Până să fie audiate persoanele, urmează o cercetare la fața locului, ce va fi de lungă durată, o anchetă de amploare, o operațiune extrem de importantă în care au fost angrenate mai multe structuri și mai multe ministere. Un spital mobil a fost instalat în comuna Holod din Bihor, acolo unde, împreună cu medici și reprezentanți ai DSU, sunt foarte multe ambulanțe. Acolo sunt foarte multe autospeciale de transport pentru victime multiple. Acolo vor fi triați toți pacienții care au fost găsiți în mai multe imobile deținute de familia Pașca în județul Bihor, în diferite sate și comune.
Vorbim de 413 vârstnici, care se aflau în diferite situații și care au nevoie de îngrijire medicală. Ei erau ținuți acolo, spun procurorii DIICOT, în condiții improprii. Erau îngrijiți de persoane care nu erau instruite în acest sens. Nu aveau pregătirea necesară, iar uneori le administrau chiar și medicamente fără recomandare medicală, după ureche, identificând medicamentele după culoarea flacoanelor, pentru că, spun procurorii, aceste persoane care erau angajate acolo, în acele centre, nu știau nici măcar să citească. Foarte mulți vârstnici au decedat, de-a lungul timpului, în acele cămine. Procurorii au numărat până acum 401 persoane care ar fi fost înmormântate pe un câmp de la marginea unui cimitir greco-catolic. În ce condiții? Cu autorizația și cu acordul cui? Rămâne de văzut. Sunt percheziții și la mai multe instituții publice din județ. Interesant este și punctul de vedere al familiei Pașca, al liderului grupării, cum spun procurorii DIICOT, Viorel Pașca.
Acesta a declarat că acești bolnavi proveneau din diferite centre de asistență socială și din spitale și erau aduși la căminele lui chiar de polițiști, susține acesta. El nu funcționa, spune Ministerul Muncii și Familiei într-un comunicat, cu nicio autorizație. Totuși, primea acolo aceste persoane vârstnice. Sunt percheziții și la sediul unei primării care l-ar fi ajutat pe Viorel Pașca să obțină documentele necesare pentru încasarea unor pensii în cazul unor bătrâni. Majoritatea nu au familie, iar, pe de altă parte, familia Pașca ar fi încasat inclusiv donații prin intermediul asociației caritabile pe care a înființat-o, undeva prin anul 2006. Vorbim de sume importante de bani. Procurorii spun că, prin conturi, au descoperit aproximativ 13 milioane de lei. Vorbim de sume de bani inclusiv în dolari, euro și franci, ceea ce arată că asociația pe care o conducea primea donații nu doar din România, ci și din străinătate.
Va fi, vă spuneam, o operațiune de amploare, pentru că toți bolnavii care au fost găsiți, pacienții care au fost găsiți în aceste cămine, urmează să fie relocați, să fie duși în alte centre, în alte spitale, unde să primească îngrijiri medicale. Familia aceasta, spun procurorii, desfășura această activitate pe mai multe paliere. Inițial, Viorel Pașca și-a atras în această afacere soția, cei doi fii, iar mai apoi și alte rude și prieteni. În total, vorbim de 11 persoane care vor fi audiate. Cercetările în acest dosar urmăresc infracțiuni de trafic de persoane, o infracțiune gravă. Întreg acest caz ne amintește de dosarul din 2023, supranumit în presă „Căminele groazei”.”
Celulă de criză la Ministerul Muncii, în urma percheziţiilor DIICOT în judeţul Bihor
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale (MMFTSS) a activat o celulă de criză în urma acţiunilor desfăşurate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în judeţul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate.
"Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a luat act de comunicatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) privind percheziţiile desfăşurate în această dimineaţă în judeţul Bihor, la mai multe imobile în care sunt găzduite persoane aflate în situaţii de vulnerabilitate. Ca reacţie imediată, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru, a convocat o celulă de criză, din care fac parte conducerea ministerului, secretarul de stat cu atribuţii în domeniu, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS), ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi (ANPDPD), precum şi Corpul de control al ministrului", se arată într-un comunicat al MMFTSS.
Totodată, preşedintele ANPDPD, Alexandra Zară, se află deja în judeţul Bihor şi sprijină autorităţile locale în identificarea unor soluţii de cazare şi îngrijire adecvate, în funcţie de nevoile fiecărei persoane.
În plus, ministrul a luat legătura cu autorităţile judeţene pentru a asigura relocarea în siguranţă a persoanelor aflate în situaţii de vulnerabilitate şi a dispus mobilizarea de urgenţă a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor şi a Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bihor, astfel încât echipele de specialişti să fie prezente în teren şi să acorde tot sprijinul necesar.
"Precizăm că Viorel Paşca nu are acreditare şi nici servicii sociale licenţiate pentru activităţi de servicii sociale în imobilele în care găzduia aceste persoane. MMMFTS şi autorităţile locale caută soluţii rapide pentru relocare", se precizează în comunicat.
Poliţiştii Direcţiei Investigaţii Criminale şi procurorii DIICOT au pus în aplicare, marţi, 27 de mandate de percheziţie în judeţul Bihor, la domiciliile mai multor persoane fizice, la sediile unor persoane juridice şi al unei instituţii publice, într-o cauză privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată şi complicitate la trafic de persoane în formă continuată.
Potrivit unui comunicat al Poliţiei Române, este vizată destructurarea unei grupări de criminalitate organizată, care exploata persoane vulnerabile, în scopul obţinerii de foloase materiale, sub paravanul unei asociaţii umanitare şi de caritate, prin care ar fi creat un prejudiciu de circa 13,048 milioane de lei.
"Cercetările, declanşate ca urmare a sesizării din oficiu a Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), au reliefat faptul că, începând cu anul 2020, o persoană, de 55 de ani, în calitate de lider, împreună cu alte trei persoane, ar fi constituit, pe criterii familiale, o grupare de criminalitate organizată, structurată, la care ar fi aderat şi pe care ar fi sprijinit-o alţi şapte membri, în scopul obţinerii de foloase patrimoniale din activitatea de exploatare a unor persoane vulnerabile", informează comunicatul IGPR.
Sub aparenţa furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire şi protecţie, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociaţii umanitare şi de caritate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparţinători şi alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obţine importante sume de bani din donaţii, sponsorizări, contribuţii, dar şi pensii, indemnizaţii de handicap, beneficii sociale, ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum şi alte venituri ori prestaţii sociale cuvenite victimelor.
Conform anchetatorilor, în perioada 2020 - iunie 2026, liderul grupului infracţional organizat, cu sprijinul membrilor, ar fi recrutat, primit şi adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilităţi psihice, care nu se puteau apăra şi nu îşi puteau exprima voinţa şi pe care le-ar fi menţinut într-o stare de dependenţă şi aservire.
Persoanele vătămate, aduse din multiple unităţi spitaliceşti şi direcţii de asistenţă socială din mai multe judeţe, ar fi fost plasate în imobile situate în comunele Holod, Ceica, Tinca şi Lăzăreni, sub aparenţa oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament şi asistenţă socială de către liderul grupării, persoană fizică ce nu ar fi deţinut capacitatea legală, organizatorică şi profesională necesară pentru o astfel de activitate, aşa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială.
Actul normativ prevede că, pentru a acorda servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii, indiferent de forma lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii, precum şi faptul că serviciile sociale, indiferent dacă sunt acordate de furnizori de servicii sociale publici sau privaţi, pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă sunt licenţiate în condiţiile legii.
"Pe parcursul întregii perioade, victimele ar fi fost menţinute într-o stare de dependenţă şi aservire, fără să le fie asigurate condiţiile minime necesare protejării sănătăţii, demnităţii şi integrităţii lor fizice şi psihice, întrucât nu ar fi beneficiat de îngrijire constantă şi adecvată stării medicale şi diagnosticului psihiatric, nu ar fi fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecţiunilor de care sufereau fie nu le-ar fi fost administrat, fie le-ar fi fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicaţiilor medicale şi de către un personal necalificat şi insuficient", precizează sursa citată.
De asemenea, investigaţiile efectuate au arătat că persoanele vătămate care au decedat în spaţiile deţinute de grupul infracţional organizat ar fi fost înhumate pe un teren situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de grupare.
