Mesajul Poliției Române pentru victimele hărțuirii sexuale: Ridică-te și fugi!
Poliția Română a postat pe Facebook un clip video în care îndeamnă victimele actelor de hărțuire sexuală să reclame autorităților abuzurile la care sunt supuse.
În videoclip apar mai multe femei, printre care se află și Andreea Marin, Teo Trandafir sau Monica Anghel.
Polițiștii spun că în primele 9 luni ale acestui an, 35 de victime ale acestui gen de agresiuni au făcut reclamații, ceea ce reprezintă cu aproape 8% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.
”Dacă ești victima hărțuirii sexuale #RidicăteȘiFugi și sesizează de îndată #poliția. Suntem aici pentru tine!” - se arată în mesajul polițiștilor români.
Videoclipul conține muzica și versurile lui Gabriel Cotabiță, mesajul principal fiind ”Ridică-te și fugi!”. Piesa a fost lansată, de fapt, în 2015, și se numește ”Rdk-te si fugi”.
Reacțiile femeilor care au văzut acest mesaj pe pagina de Facebook a Poliției Romîâne nu au fost tocmai ... pozitive.
”Ridică-te și fugi?! Cine-a creat versurile pentru acest simulacru de campanie? Și care-i mesajul pe care vrea să-l transmită? Și, mai ales, chiar credeți că o femeie o să sune la poliție dacă aude această baladă tristă cu „femeia de toți uitată care caută copilul din ea”?” - spune o utilizatoare, Luiza Vasiliu.
”Sorry, dar nu transmit nimic versurile acestei melodii, cu atât mai puțin gesturile penibile ale doamnelor cu cartoanele” - spune și Daniela Gafei.
Ce prevăd legile române (conform Poliției Române)
HĂRŢUIREA
Potrivit noului Cod penal, Art. 208, hărţuirea este definită astfel: "Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere".
Potrivit reglementarilor în vigoare, această faptă este pedepsită cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
Tot hărţuire este considerată şi efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane. Pedeapsa, în aceste cazuri, este închisoare de la o lună la 3 luni sau amendă.
Aşadar, victimele urmărite, agasate, care se tem, pot depune plângere penală împotriva hărţuitorilor deoarece faptele lor sunt considerate infracţiuni contra libertăţii persoanei.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
HĂRȚUIREA SEXUALĂ
Hărţuirea sexuală, art.223 noul Cod penal, constă în pretinderea în mod repetat favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
AMENINŢAREA
Ameninţarea este definită de noul Cod penal ca fiind fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infractiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, de natură să o alarmeze.
Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Românce hărțuite sexual și abuzate
Mesajul Poliției Române vine la scurt timp după ce, în România, pe rețelele de socializare, femeile au început să povestească abuzurile la care au fost supuse.
Scandalul sexual de la Hollywood a stârnit reacţii şi în ţara noastră. Încurajate de campania ”Me too”, tradusă "şi eu", sute de românce povestesc pe paginile de socializare experienţele revoltătoare prin care au trecut.
Şi li s-au alăturat inclusiv persoane publice, cum ar fi Catinca Roman, fiica fostului premier.
Iar un membru al trupei RACLA este acuzat de mai multe tinere că reacţiona violent atunci când îi erau refuzate avansurile. Cântăreţul a negat acuzaţiile.
CITIȚI ȘI: O senatoare din România a povestit cum a fost hărțuită sexual: Singură în autobuz cu 5 controlori
Călin Ionescu, alias Rimaru de la RACLA a intrat zilele acestea în atenţia tuturor, dar mai ales a femeilor, după ce a fost catalogat pe Facebook de un fost coleg de la o agenţie de publicitate, ”regele libidinoşilor”.
Mai multe tinere care în trecut ar fi fost hărţuite de el au avut acum curajul să vorbească despre asta.
Au fost motivate de curentul creat pe internet, sub numele ”#MeToo”.
O tânăra povesteşte că ar fi fost scuipată de Rimaru la un eveniment la care participau mai mulţi oameni din publicitate, iar altele că au primit mesaje în care erau ameninţate cu bătaia pentru că nu s-au arătat interesate de el.
La vremea respectivă, şefii bărbatului au aflat şi au luat discret toate măsurile permise de lege.
Mona Opran, reprezentantul companiei de publicitate: “L-am concediat din funcţia de conducere pe care o avea, i-am scăzut din salariu şi i-am dat un avertisment scris, şi i-am explicat că la a două abatere este concediat”.
În acest moment, scandalul iscat în jurul lui a declanşat un alt control intern de amploare. Călin Ionescu a respins acuzaţiile aduse. „Ca mulţi oameni, am avut interacţiuni mai puţin respectuoase cu semenii mei, interacţiuni de care nu sunt mândru. În măsură în care am jignit anumite persoane, regret acest fapt şi le cer scuze”, spune el.
Nu este singurul caz în care femei din România au decis, după modelul celor din SUA, să vorbească despre hărţuirea la care sunt supuse.
Între timp, şi profesorii acuzaţi de hărţuire sunt puşi la zid.
Sunt pagini întregi de comentarii unde actuale sau foste studente povestesc cum cei care ar fi trebuit să le fie modele în viaţă, le hărţuiau sexual, le atingeau sau le făceau propuneri indecente, fără jenă, în mod repetat.
Un asemenea caz îl vizează pe un profesor de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.
O tânără spune că profesorului i-a fost retras acum doi ani dreptul de a preda şi a rămas doar la cercetare după ce la "dosarul lui" s-ar fi adunat de-a lungul timpului mărturii identice de la alte studente care i-au fost eleve. Cel vizat nu a putut fi contactat.
Sunt însă nominalizaţişi alţi profesori de liceu sau de facultate, pe care multe tinere îi acuză că le-au hărţuit. În vâltoarea campaniei, n-a trecut însă neobservată părerea purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului:
”Vedetele alea care au "dezvăluit" că au fost agresate sexual, la XXX ani după, nu cumva s-au complăcut pentru nişte avantaje?”
Vehement contestat, părintele a menţionat apoi că părerea este una personală.
Hulită sau încurajată, campania deschide însă discuţia şi despre fenomenul hărţuirii sexuale. Este o infracţiune din codul penal, doar dacă îndeplineşte 3 condiţii: are loc în raporturile de muncă sau subordonare, gesturile sunt repetate şi, atenţie, presupusul agresor ştie că gesturile sau vorbele lui vă creează o stare de insecuritate.
Un studiu realizat la nivel european arată că româncele au depus doar 35 de plângeri în jumătatea anului 2014.
Vorbim, practic, de mai puţin de 5% dintre cazuri raportate poliţiştilor.
Printre victime se află şi Catinca Roman, fiica cea mare fostului prim ministru Petre Roman, şi Oana Băluţă, conferenţiar universitar.
“Făcea tot felul de aluzii referitoare la pieptul meu, ne chema să ne întâlnim după ore. Este momentul să ieşim în faţă, să spunem ce s-a întâmplat”, afirmă Catinca Roman.
Conf. dr. Laura Grunberg: “Este un întreg grup de susţinere, femeile spun acum ce nu ar fi îndrăznit să spună în urmă cu 20 de ani, bărbaţii poate înţeleg aşa ce înseamnă un gest făcut, cum poate traumatiza pe viitor ".
”Me too” este, de altfel, campania cu cea mai mare amploare pe reţelele noastre de socializare.
Etichete: femeie, hartuire, hartuire sexuala, MeToo, politia romana, politie,
Dată publicare:
