O senatoare din România a povestit cum a fost hărțuită sexual: Singură în autobuz cu 5 controlori

Florina Presadă
Facebook.com

O senatoare USR a povestit pe Facebook cum a fost supusă, de-a lungul tipului, la mai multe forme de hărțuire sexuală și abuzuri.

Politicianul se numește Florina Presadă, iar mesajul ei vine ca urmare a campaniei online #MeToo - devenită virală după scandalul de la Hollywood cu Harvey Weinstein.

#MeToo
Am fost supusă diferitelor forme de hărţuire sexuală în atâtea contexte, profesionale şi personale, și de atâtea ori, că am avut nevoie de terapie ca să înţeleg că nu era vina mea şi nici a ceea ce purtam sau spuneam, ca să pot începe să port fuste şi tocuri din nou.

În adolescenţă circulam des cu troleibuzul de la mine din cartier spre centru, unde era liceul meu, şi înapoi. Şi se mai întâmpla să nu am abonament sau tichet. Într-o seară am rămas singură în autobuz cu o echipa de cinci controlori. O dată ajuns troleibuzul la capăt, şoferul a închis toate uşile şi a plecat, cred fără să ştie ce se întâmpla, iar eu am rămas cu cei cinci care au început să mă caute de buletin şi bani prin toate buzunarele, începând cu buzunarele de la haină până la buzunarele de la spate de la pantaloni.

Altă dată a trebuit să iau interviu unui „artist” cunoscut, lucram în timpul liceului la Radio România Tineret. Acesta m-a invitat în atelierul lui într-o seară. După câteva minute, s-a apropiat de mine şi pur şi simplu m-a întins pe patul lui din atelier.

Citește și
victima hartuire sexuala
Vedetele din România care au dezvăluit că au fost hărţuite sexual

După facultate, am avut diverse slujbe în diferite firme. Într-o seară, rămasă singură cu unul dintre directori într-o astfel de firmă, acesta îmi cere să vin la el în birou, să îi pun un pahar de whiskey şi să încui uşa biroului după mine, că am nişte „ciorapi mişto”.

Şi tot aşa. Şi tot aşa. Am discutat lucrurile astea nu cu părinţii sau profesorii mei, de care îmi era ruşine, ci cu surorile mele, care se confruntau cu aceleaşi situaţii. Deveniseră cumva normale pentru noi. Mă tot întrebam ce anume îi face pe oamenii ăştia să creadă că îmi pot face sau spune lucrurile astea. Ce anume din ce făceam sau spuneam îi îndemna la astfel de comportamente şi cum ajungeam eu în astfel de situaţii?

Aşa că peste timp, am început să port numai pantaloni, ţinute care să ascundă faptul că aş fi într-un fel femeie, care să arate că sunt o persoană serioasă, care doreşte să îşi vadă de treaba ei. Fustele scurte au ieşit din repertoriu rapid, un obiect pe care îl consideram vinovat de ce mi se întâmplă, deşi dacă mă uit în urmă, de fiecare dată când ajunsesem în contexte de hărţuire, nici măcar nu purtam fustă sau fustă scurtă.

Nu mi-am dat seama de comportamentul meu, de ascundere, până nu am văzut un psihoterapeut. Atunci mi-am amintit de toate. Și tot atunci mi-am amintit că îmi place să port fuste şi câteodată tocuri înalte. Că n-ar trebui să conteze ce port. Şi am reînceput să port ce îmi place. Din troleibuz am scăpat pentru că din spate a venit un altul iar şoferul s-a întors ca să mute troleul mai în faţă şi atunci am putut să îi bat în geam să mă lase să ies, cu cei 5 în cârca mea.

Din acel atelier am scăpat când i-am spus artistului că înregistrez ce spune. Iar cu directorul am rezolvat-o simplu. I-am dat paharul de whiskey, am plecat pe uşă spunându-i că mă duc la toaletă, iar a două zi i-am făcut plângere către superiori şi mi-am dat demisia.

Dar hărţuirea ia multe forme şi e atât de ubicuă şi insidioasă, că începem să o acceptăm ca pe un fapt al vieţii. Pentru că multe femei nu știu încă, probabil, cu ce se confruntă, am ales ilustrarea de mai sus, cu câteva exemple personale, pentru a le spune că nu sunt singure, că pot și trebuie să vorbească despre asta, și că putem schimba, desigur, în timp, situația. Astfel, am ales mai jos o listă de site-uri resursă în ceea ce privește hărțuirea, întreținute de organizații și grupuri de femei care s-au organizat în acest sens.

Lectura lor nu e recomandată exclusiv femeilor, ci ar trebui să fie o lectură necesară și bărbaților. În societatea noastră, în lipsa educației pentru egalitate, bărbați și femei, nu suntem încă conștienți de „răul” pe care îl facem celei sau celui de lângă noi și în ce fel, de la glumițe sau remarci inocente până la fapte incluse în Codul Penal.” - a scris pe Facebook senatoarea USR Florina Presadă.

De asemenea, la finalul acestui mesaj, ea a postat câteva link-uri cu diferite site-uri care conțin sfaturi despre cum trebuie acționat în astfel de cazuri.

Astfel, am ales mai jos o listă de site-uri resursă în ceea ce privește hărțuirea, întreținute de organizații și grupuri de femei care s-au organizat în acest sens.
Lectura lor nu e recomandată exclusiv femeilor, ci ar trebui să fie o lectură necesară și bărbaților. În societatea noastră, în lipsa educației pentru egalitate, bărbați și femei, nu suntem încă conștienți de „răul” pe care îl facem celei sau celui de lângă noi și în ce fel, de la glumițe sau remarci inocente până la fapte incluse în Codul Penal.
https://hartuirestradala.wordpress.com/ – mărturii despre hărțuirea stradală de la femei
http://www.hartuiresexuala.ro/ – despre hărţuire sexuală la locul de muncă, ce forme ia, legislația care i se aplică, conține resurse atât pentru femei, angajate, cât și pentru companii și angajatori
http://centrulfilia.ro/hartuirea-sexuala-in-universitati/ – câteva informații despre hărțuirea sexuală în universităţi, o campanie începută de Centrul Filia
Contextul românesc:
În România, o femeie este supusă violenței fizice la fiecare 30 de secunde, și la fiecare 4 ore o femeie este violată. În ceea ce privește hărțuirea stradală, nu există date statistice, deși aceasta e o experiență zilnică și universală pentru fetele și femeile din România. Mai mult de atât, conform unui studiu din 2015 al Agenției Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, 600.000 de femei au fost, la un moment dat în viața lor, victime ale unei agresiuni sexuale, dar aceste date se referă numai la cazurile declarate și iau în calcul doar violul și alte forme de violență sexuală, nu și hărțuirea stradală în mod special.”

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Rimaru pleacă din funcția de director de la firma Centrade, după acuzațiile de hărțuire sexuală
Rimaru pleacă din funcția de director de la firma Centrade, după acuzațiile de hărțuire sexuală

Călin Ionescu, cunoscut sub numele de scenă Rimaru de la trupa R.A.C.L.A., acuzat de mai multe femei că le-ar fi hărţuit şi ameninţat, nu va mai fi director la firma de publicitate Centrade Cheil.

Vedetele din România care au dezvăluit că au fost hărţuite sexual
Vedetele din România care au dezvăluit că au fost hărţuite sexual

Scandalul sexual de la Hollywood stârneşte reacţii şi în ţară noastră. Încurajate de campania Me too, tradusă "şi eu", sute de românce povestesc pe paginile de socializare experienţele revoltătoare prin care au trecut.

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.