Membrii unei asociatii au depus un denunt penal la DNA impotriva premierului Sorin Grindeanu si a ministrului Florin Iordache

De asemenea, potrivit News.ro, ei ii mai acuza pe cei doi oficiali de prezentarea cu rea-credinta de date inexacte Parlamentului sau presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.

"Impreuna cu colegii si prietenii Elena Ghioc si Razvan Patachi, am depus ieri (marti - n.r.) la Directia Nationala Anticoruptie un denunt penal impotriva lui Sorin Grindeanu, Prim-ministru al Guvernului Romaniei, si Florin Iordache, ministru al Justitiei in Guvernul Romaniei, pentru comiterea urmatoarelor infractiuni: 1. Favorizarea faptuitorului, prevazuta de art. 269 alin (1) din Codul penal - «Ajutorul dat faptuitorului in scopul impiedicarii sau ingreunarii cercetarilor intr-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate [...]» 2. Prezentarea, cu rea-credinta, de date inexacte Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prevazuta de art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala", a anuntat Mihai Politeanu pe pagina sa de Facebook.

In opinia semnatarilor, "demersurile lui Sorin Grindeanu si Florin Iordache de promovare a gratierii si modificarii Codului penal si Codului de procedura penala prin ordonante de urgenta au avut loc cu incalcarea legii si cu scopul de a zadarnici tragerea la raspundere penala si executarea unor pedepse, in folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnati, trimisi in judecata sau anchetati penal in ultimii ani".

Ei sustin ca premierul si ministrul Justitiei "au dezinformat Parlamentul Romaniei si presedintele Romaniei cu privire la intentiile de a promova gratierea si modificarea codurilor penale prin procedura ordonantei de urgenta".

Autorii denuntului acuza "caracterul conspirativ al initierii si redactarii ordonantei de urgenta privind gratierea", "incalcarea cu buna stiinta a prevederilor constitutionale privind obligatia adoptarii unei legi organice in cazul gratierii", ca nota de fundamentare este redactata "dintr-o suma de sustineri false sau partial adevarate, cu scopul de a induce in eroare opinia publica", si ca Guvernul a justificat oportunitatea gratierii in Romania "pe baza acestor falsuri", de exemplu "s-au inventat asa-zise masuri reparatorii cu caracter financiar la care state europene ar fi fost obligate prin condamnari CEDO".

Conform semnatarilor, Guvernul a extins gratierea la condamnarile cu suspendare, dar si la toate infractiunile, inclusiv de coruptie sau cu violenta, in cazul detinutilor peste 60 de ani, in contradictie cu afirmatiile din nota de fundamentare.

"Credem ca exista indicii temeinice pentru declansarea unei anchete penale in legatura cu savarsirea infractiunilor de favorizare a faptuitorului si a celei prevazute la art. 8 alin (1) lit. b) din Legea 115/1999. Mai credem, asa cum am mai mentionat in denunt, ca este necesar sa se verifice circuitul de initiere si avizare de la emitent (in speta Ministerul Justitiei) si sa se afle cu exactitate imprejurarile initierii si redactarii ordonantelor, avand in vedere informatiile publice ca cel putin ordonanta gratierii nu a fost initiata si redactata la Ministerul Justitiei si ca directiile de elaborare si/sau de avizare acte normative ar fi fost puse in fata unui proiect redactat in alta parte si ca li s-ar fi ignorat punctul de vedere", mai precizeaza sursa citata.

Proiectul de ordonanta de urgenta promovat de Ministerul Justitiei prevede gratierea integrala a pedepselor de pana la cinci ani precum si jumatate din pedeapsa femeilor gravide, a celor care au in intretinere copii sub cinci ani, a celor cu varste de peste 60 de ani si a celor cu boli incurabile in faze terminale.

Prevederile nu se aplica recidivistilor, nici celor care s-au sustras executarii pedepsei si nici celor care comit infractiuni dupa data de 18 ianuarie 2017. Proiectul prevede ca OUG intra in vigoare in 18 februarie 2017.

Proiectul de OUG care modifica prevederi din Codul Penal si din Codul de Procedura Penala ia in calcul pagubele materiale mai mari de 200.000 de lei in cazul abuzului in serviciu, reducand de la 7 la 3 ani de detentie nivelul maxim al pedepsei si eliminand sanctiunea cu interdictia privind ocuparea unei functii publice.

In ceea ce priveste conflictul de interese, printre cei mentionati ca beneficiari ai folosului patrimonial de pe urma faptei comise de functionarul public nu se vor mai regasi si cei cu care acesta a avut raporturi de munca in ultimii cinci ani.

Denunturile vor fi valabile doar daca sunt facute in termen de sase luni de la data comiterii faptei reclamate.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”