Fără acord asupra pensiilor magistraților. Coaliția refuză pensia cât venitul, CSM cere tratament egal cu ceilalți „speciali”

Nicușor Dan, liderii Coaliției și reprezentanții magistraților s-au întâlnit miercuri, la Palatul Cotrceni. Discuția s-a încheiat fără o concluzie finală privind pensiile speciale.

Participanții la discuție spun că „au avut loc discuții constructive, aplicate, tehnice. În acest context a fost consolidat dialogul între puterile statului”, dar nu vin și cu măsuri.

Csoma Botond, liderul deputaților UDMR , a declarat pentru Știrile ProTV că solicitările magistraților privind nivelul pensiilor speciale sunt exagerate. Magistrații au cerut ca pensia să fie 65% din ultimul venit brut, ceea ce ar însemna, potrivit calculelor făcute de UDMR, aproximativ 98% din ultimul venit net. Csoma a spus că această cerere este „ușor exagerată” și că UDMR consideră mai echitabil ca pensia să nu depășească 70–75% din ultimul venit net.

„Magistrații ceruseră ca pensia lor să fie 65% din ultimul venit brut, ceea ce înseamnă, după calculele noastre pe care le-am făcut, în jur de 98% din ultimul venit net. Noi credem în acest moment că această doleanță este ușor exagerată. Credem că pensia magistraților n-ar trebui să depășească 70-75% din ultimul venit net. Magistrații solicitase o perioadă de tranziție de 15 ani, dacă nu mă înșel. Trebuie să avem o încă o discuție în coaliție să vedem cum analizăm acest aspect. Mie personal mi se pare puțin mult, dar trebuie să vedem și opinia colegilor din coaliție”, a declarat Csoma Botond.

Citește și

Pericol de explozie pe A3 după ce o cisternă cu GPL s-a răsturnat și a rupt parapetul. Traficul este blocat pe ambele sensuri

În privința perioadei de tranziție, deputații UDMR a precizat că magistrații au cerut 15 ani, însă el consideră că acest termen este prea lung și că trebuie rediscutat în cadrul coaliției de guvernare. Totodată, el a subliniat că trebuie luată în calcul situația financiară a României și principiul solidarității sociale, pentru a evita un tratament disproporționat între diferitele categorii profesionale.

Prima reacția a CSM după întâlnirea de la Cotroceni

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis, joi, că nu s-a ajuns la un consens în urma întâlnirii cu preşedintele Nicuşor Dan pe tema proiectului de lege care să reglementeze pensiile magistraţilor, în ciuda faptului că au manifestat ”deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluţiile optime care să asigure o abordare echilibrată”.

În plus, CSM susţine că nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul.

Reprezentanţii instituţiei precizează că au propus ca şi pentru magistraţi, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluţie identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalţi beneficiari ai acestei categorii de pensii, ”soluţie care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activităţii”.

„Abordarea autorităţii judecătoreşti a fost şi rămâne raţională, astfel încât nu s-a pus problema solicitării unei reglementări care să conducă la o pensie mai mare decât venitul, situaţie pe care de altfel chiar Consiliul Superior al Magistraturii a criticat-o în mai multe rânduri şi care a fost corectată deja prin adoptarea Legii nr. 282/2023”, au mai transmis reprezentanţii CSM.

Guvernul trebuie să vină cu un noi proiect al legilor speciale pentru a nu pierde bani din PNRR

Csoma Botond a explicat că Guvernul ar trebui să elaboreze un nou proiect de lege privind pensiile speciale, care să fie discutat în coaliție, iar ulterior să se decidă dacă va fi adoptat prin procedură parlamentară normală sau prin asumarea răspunderii. Deși lasă deschisă ambele variante, el a spus că personal ar prefera varianta asumării, pentru a grăbi procesul legislativ.

„Cred că Guvernul ar trebui să elaboreze, noi să avem o discuție în coaliție pe detalii, după aceea să elaborăm un nou proiect de lege și Guvernul să-și asume răspunderea sau să meargă acest proiect de lege pe procedura parlamentară normală, deci nu pe asumare. Eu cred că totuși ar fi mai bine asumare, dar sigur asta se poate decide. Termenul de aviz potrivit legii este 30 de zile. S-a discutat acest aspect”, a mai adăugat deputatul.

În ceea ce privește termenele impuse de PNRR, deputatul UDMR a amintit că România are obligația de a respecta data de 28 noiembrie pentru îndeplinirea jalonului privind pensiile speciale. El a arătat că CSM are la dispoziție 30 de zile pentru a da avizul pe proiectul de lege, dar nu a fost clar dacă acest aviz va fi emis mai devreme. Csoma a adăugat că, dacă va fi nevoie, Guvernul ar putea discuta cu Comisia Europeană pentru o eventuală păsuire după termenul-limită.

UDMR nu susține propunerea magistraților privind pensiile la 65% din brut și se poziționează în favoarea unui plafon de 70–75% din ultimul venit net, cu o perioadă de tranziție mai scurtă. Formațiunea insistă pe adoptarea rapidă a noii legi, invocând echitatea socială și nevoia de a respecta angajamentele din PNRR.

„Eu cred că trebuie să elaborăm proiectul de lege cât mai repede, cât mai repede, să trimitem către CSM pentru aviz și după aceea să mergem cu proiectul în Parlament. Nu s-a luat o decizie finală. Credem că 65% din venitul brut ar fi. Nu ar fi echitabil dacă luăm în considerare situația financiară a României. Dacă luăm în considerare solidaritatea socială și situația altor altor profesi, altor categorii socio-profesionale, credem că credem că 60 la ci 65% din brut ar fi prea mult. Ne menținem poziția de 70 sau 75% din ultimul venit net, iar cu perioada de tranziție sigur că mai trebuie să facem o analiză”, a concluzionat liderul deputaților UDMR.

Reforma pensiilor speciale ale magistraților, respinsă la CCR

Aprobată la începutul lunii septembrie, reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost respinsă pe formă la Curtea Constituțională. Judecătorii CCR au stabilit că uvernul Bolojan ar fi trebuit să ceară avizul CSM privind reforma pensiilor magistraților după încheierea consultării interministeriale, pe 28 august, și nu pe 22 august, când proiectul era încă în consultare publică.

Potrivit CCR, atribuţia legală a CSM de a aviza iniţiativele legislative din domeniul justiţiei are ca temei art.134 alin.(4) din Constituţie şi este expresia art.133 alin.(1) din Constituţie referitor la rolul Consiliului de garant al independenţei justiţiei.

Recent, CSM a depus o plângere pe numele Oana Gheorghiu acuzând-o că a încălcat independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor „într-un mod iresponsabil şi populist” după declarațiile despre pensiile magistraților.

Decizia CSM de a depune o plângere la adresa Oanei Gheorghiu vine după ce aceasta a declarat că România nu își permite să aibă pensionari speciali, făcând trimitere la magistrați, argumentând că indemnizațiile acestora iau bani „de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente”.

Echipa Știrilor ProTV a prezentat într-un articol dacă este sau nu corectă declarația Oanei Gheorghiu despre pensiile magistraților și ce spune legea despre indemnizațiile lor

Articol recomandat de sport.ro

Elena Ionescu se iubește cu un fost fotbalist de la FCSB! Diferența de vârstă este uriașă