Președinții curților de apel: „În nicio democrație o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, mimând empatia”
Președinții curților de apel o apără pe șefa Curții Supreme de critici și spun că ”în nicio democrație o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat”. În contrapondere, premierul insistă că nicăieri nu există pensii mai mari decât salariul.
Preşedinţii curţilor de apel au dat publicităţii luni un comunicat în care o apără pe şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea, "în contextul atacurilor şi presiunilor fără precedent, exercitate în spaţiul public" la adresa acesteia, şi în care se folosesc termeni duri precum "discreditarea continuă şi agresivă", "totalitarism şi arbitrar" sau "lovire a vârfului piramidei judiciare".
Comunicatul şefilor curţilor de apel vine în contextul în care Lia Savonea a fost criticată în ultima vreme în spaţiul public, după ce instanţa supremă a dispus eliberarea din închisoare a unor persoane condamnate pentru corupţie, prin admiterea unor căi extraordinare de atac.
"Preşedinţii curţilor de apel din România îşi exprimă public sprijinul faţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi faţă de preşedintele acesteia, doamna judecător Lia Savonea, în contextul atacurilor şi presiunilor, fără precedent, exercitate în spaţiul public. Justiţia română este un sistem unitar. Autoritatea instanţei supreme garantează echilibrul întregului edificiu jurisdicţional. Atunci când ÎCCJ este supusă discreditării, ridiculizării sau presiunilor publice, efectul se propagă inevitabil către toate instanţele din ţară şi afectează încrederea în toţi judecătorii. Cum, potrivit art. 126 din Constituţia României, justiţia se realizează prin ÎCCJ şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, considerăm că ceea ce se întâmplă în aceste zile cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar o atingere adusă conducerii instanţei supreme, ci o slăbire a justiţiei în ansamblu. Lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem - de la curţile de apel, la tribunale şi judecătorii - şi cu afectarea încrederii societăţii în capacitatea judecătorilor de a-şi îndeplini rolul constituţional", se arată în comunicatul semnat de toţi cei 16 preşedinţi de curţi de apel.
”În nicio democrație o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, mimând empatia pentru categorii defavorizate”
Semnatarii comunicatului consideră că Lia Savonea este discreditată "prin manipulare şi dezinformare", iar "reformarea unor hotărâri definitive, prin intermediul unor căi extraordinare de atac, nu reprezintă altceva decât prevalenţa adevărului".
"Discreditarea publică a preşedintelui instanţei supreme, prin manipulare şi dezinformare, creionează arhitectura unui dezechilibru statal fundamental, o îndepărtare periculoasă de la democraţie prin afirmarea arbitrariului ca politică a statului. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie sprijinită, pentru că apărarea sa înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor fiecărui cetăţean, înseamnă menţinerea statului în matca democraţiei. Procedurile judiciare nu sunt abuzuri, aşa încât reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac nu reprezintă altceva decât afirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, respectiv prevalenţa adevărului şi a dreptăţii. Subliniem că, în nicio democraţie, o putere în stat nu cere socoteală altei puteri în stat, în stradă, prin manipulare şi conduite subversive, mimând empatia pentru categorii defavorizate şi proiectând asupra corpului magistraţilor eticheta de duşmani ai poporului, declanşând astfel o luptă de clasă imaginară", se mai arată în comunicat.
În acest context, al lucruilor anormale într-o democrație, merită amintit unul din principalele argumente aduse de premierul Ilie Bolojan și promotorii reformei din justiție: magistrații din România au pensiile mai mari decât salariile, o situație care nu se mai întâlnește, de asemenea, în nicio democrație. Fără a mai pune la socoteală vârsta mică de pensionare, de sub 50 de ani.
”Pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere”, a declarat Bolojan în iulie, într-o prezentare a măsurilor din pachetul de reformare a justiției.
Judecătorii acuză Executivul că vrea să ”subjuge” puterea judecătorească
Judecătorii consideră că "lipsa disponibilităţii reprezentanţilor puterii executive pentru dialog, în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti", iar "discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a Liei Savonea par a fi noile '˜valori' după care se ghidează structura statală a ţării".
"Statul, prin exponenţii săi politici, are obligaţia să crească nivelul de trai al populaţiei, să protejeze, să unească, să regleze prin mecanisme legitime şi coerente, nu să dezbine şi să polarizeze, împărţind societatea în buni şi răi, corupţi şi oneşti. Lipsa capacităţii şi a disponibilităţii funcţionale pentru dialog a exponenţilor puterii executive, în vederea înţelegerii mecanismelor juridice în baza cărora îşi desfăşoară activitatea instanţa supremă, arată nevoia acestora de subjugare a puterii judecătoreşti, pilon fundamental al statului de drept, şi de confiscare a statului. Necunoaşterea sau ignorarea crasă şi nescuzabilă a Constituţiei şi a legilor statului, a principiilor organizării şi funcţionării statului de drept şi aplicarea dictonului 'Statul sunt eu', discreditarea continuă şi agresivă a instanţei supreme şi a preşedintelui acesteia par a fi noile '˜valori' după care se ghidează structura statală a ţării. În aceste momente, reafirmăm unitatea corpului judiciar şi responsabilitatea comună de a apăra independenţa justiţiei şi statul de drept, demnitatea funcţiei de judecător şi încrederea cetăţenilor în instituţiile fundamentale ale statului. Facem apel la respectarea statutului constituţional al puterii judecătoreşti şi la protejarea autorităţii instanţei supreme, ca garanţie a unui stat de drept funcţional", precizează şefii curţilor de apel.
În continuare, judecătorii lansează "un apel la raţiune" şi anunţă că rămân loiali următoarelor valori care stau la temelia statului de drept: independenţa judecătorilor nu poate fi negociată sau condiţionată de reacţii publice; demnitatea conducerii instanţei supreme este parte integrantă a prestigiului justiţiei; nicio formă de presiune sau intimidare publică nu poate influenţa actul de judecată.
La final, preşedinţii curţilor de apel transmit că justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, "ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează".
"În acest context, afirmăm răspicat că justiţia nu se negociază şi nu cedează niciunei forme de presiune, justiţia nu cere şi nu acceptă privilegii, ci respectarea locului şi rolului său într-o societate democratică, pretinzând celorlalte puteri în stat respectarea standardelor de colaborarea loială interinstituţională şi de manifestare în acord cu statutul şi prerogativele de puteri în stat. Justiţia se înfăptuieşte prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ori nevoia constantă şi viscerală, coordonată minuţios, de denigrare a acestei instituţii, exprimă nevoia de totalitarism şi arbitrar a celor ce o promovează, protecţia dreptului cetăţeanului de rând, atât de clamat în discursul public, fiind doar mijlocul insidios prin care se realizează dezinformarea şi captarea", se încheie comunicatul şefilor curţilor de apel.
Sursa: Agerpres, StirilePROTV
Etichete: protest, salarii, pensii, stat, judecatori, putere, critici, inalta curte de casatie si justitie,
Dată publicare:
10-11-2025 14:54
