Criza din Ucraina. NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria
Discuțiile purtate vineri la Geneva de miniștrii de externe american și rus au dat o nouă șansă diplomației, tocmai când tensiunile dintre Moscova și Occident păreau că se precipită spre o invazie rusească în Ucraina.
ȘtirileProTV.ro vă prezintă în format LIVE TEXT cele mai importante evenimente ale acestei crize de securitate!
CITIȚI în acest articol:
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
-► Cronologia evenimentelor de astăzi - LIVE UPDATE
-► Şeful ONU "convins" că nu va fi o invazie rusă în Ucraina
-► Pentagonul anunţă un exerciţiu naval al NATO în Marea Mediterană
-► Cum au decurs negocierile de la Geneva dintre SUA și Rusia
Serghei Lavrov și Antony Blinken au convenit să-și trimită în zilele următoare răspunsuri în scris pentru ”îngrijorările reciproce.” Este luată în calcul inclusiv o întâlnire între Vladimir Putin și Joe Biden.
"Nu avem de gând să atacăm Ucraina", a repetat Lavrov. "Contează faptele, nu vorbele", i-a răspuns, totuși, precaut, omologul său american.
Nu trebuie niciodată pierdute din vedere, ambiguitatea și viclenia oficialilor ruși - sunt de acord și analiștii internaționali.
Pentru unii analiști politici, adevărata miză nu este aderarea Ucrainei la NATO, ci trupele și tehnica militară prezente în statele din flancul drept al Alianței, printre care este și România.
Între timp, Rusia și Occidentul continuă mișcările de trupe la nivel global. Câteva nave de război rusești din flota Pacificului au participat la un exercițiu naval alături de nave chineze și iraniene în Golful Oman.
De aici vor pleca spre Mediterană, unde sunt așteptate alte nave amfibii rusești din Marea Baltică. Tot în Mediterană e și portavionul american Harry S. Truman, care, alături de grupul său de luptă, va participa la exercițiul naval Neptune Strike, al cărui start va fi dat luni, 24 ianuarie.
Cronologia evenimentelor, sâmbătă, 22 ianuarie - LIVE UPDATE
ora 20:50 Fox News: Departamentul de Stat a decis ca familiile angajaţilor ambasadei SUA la Kiev să părăsească Ucraina
Departamentul de Stat a decis ca familiile angajaţilor ambasadei SUA la Kiev să părăsească Ucraina începând de luni, informează Fox News.
Săptămâna viitoare, aşteptările sunt ca Departamentul de Stat să îi încurajeze pe americani să înceapă să părăsească Ucraina cu zboruri comerciale, atât timp cât “acestea mai sunt disponibile”, a precizat un oficial.
Cnn.com scrie că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat cu şeful diplomaţiei americane Antony Blinken şi că, potrivit unei surse, liderul ucrainean i-a spus oficialului american că evacuările familiilor personalului ambasadei de la Kiev ar fi o reacţie exagerată.
Moscova a trimis zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina, ceea ce creşte temerile unei eventuale invazii. Vineri seară, ambasada SUA în Ucraina anunţa sosirea primului transport de muniţie, conform instrucţiunilor preşedintelui Joe Biden. Oficialii americani spun că muniţia respectivă reprezintă o mare parte a cantităţii de “ajutor letal” necesar soldaţilor ucraineni din prima linie. Oficiali americani au declarat pentru Fox că săptămâna viitoare sunt aşteptate în Ucraina transporturi de rachete antitanc din ţările baltice şi din resursele SUA.
Vestul a respins principalele cerinţe ale Moscovei – promisiuni din partea NATO că Ucraina nu va deveni niciodată membru al alianţei, că arme ale alianţei nu vor fi desfăşurate în apropierea graniţelor Rusiei şi că îşi va retrage forţele din Europa Centrală şi de Est.
Statele Unite plănuiesc să trimită cantităţi considerabile de arme şi muniţie în Ucraina în zilele ce urmează, au precizat oficiali, potrivit foxnews.com.
ora 20:00 NATO începe supravegherea aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor între Occident şi Rusia
Spania şi Ţările de Jos şi-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria, pe fondul creşterii tensiunilor regionale şi a temerilor aliaţilor occidentali legate de o eventuală invazie militară rusă în Ucraina, transmite dpa.
Cele două ţări occidentale menţionate vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre.
Ministrul apărării bulgar Stefan Ianev a explicat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai. ''Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are. Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35. Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective'', a menţionat ministrul apărării bulgar.
Pe de altă parte, Ianev s-a referit la o declaraţie recentă a Rusiei, care a cerut SUA şi NATO garanţii că Alianţa nu se va mai extinde către Est şi retragerea trupelor şi a echipamentelor militare desfăşurate în statele care au aderat la NATO după 1997. El a spus că cetăţenii bulgari nu trebuie să creadă că cineva a ''arătat cu degetul'' în mod special spre Bulgaria. Acest tip de declaraţie este făcută periodic. Nu cred că ar trebui să fim atât de sensibili când cineva vorbeşte despre noi - a afirmat demnitarul bulgar.
Preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ''inacceptabilă şi fără sens''. ''Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui'', a subliniat Radev.
Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.
ora 15:50 Ministrul apărării rus este de acord să se întâlnească la Moscova cu omologul său britanic
Ministrul apărării rus Serghei Şoigu şi-a dat acordul pentru a se întâlni, la Moscova, cu omologul său britanic Ben Wallace, pentru a discuta despre criza ruso-occidentală legată de Ucraina şi care riscă să degenereze, a indicat sâmbătă o sursă din Ministerul Apărării britanic, transmit AFP şi Reuters.
''Secretarul apărării este bucuros că Rusia a acceptat invitaţia de a avea o întrevedere cu omologul său. Dat fiind că ultima întâlnire bilaterală între ţările noastre a avut loc la Londra în 2013, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a propus să se întâlnească la Moscova'', a adăugat sursa citată.
Aceasta a precizat că Londra ţine legătura cu autorităţile ruse pentru a stabili detaliile tehnice ale întâlnirii.
Forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile 'Allied Resolve', care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.
În acest context, ţările occidentale se tem că Rusia, care a concentrat zeci de mii de soldaţi lângă graniţa sa cu Ucraina, plănuieşte un nou asalt asupra unei ţări pe care a invadat-o deja în 2014.
Rusia neagă că are o asemenea intenţie şi argumentează că îşi poate deplasa forţele armate oriunde în interiorul frontierelor sale, dar solicită şi garanţii că NATO nu se va extinde către est şi nu va include foste republici sovietice.
Londra a anunţat luni că a început să livreze Ucrainei arme antitanc pentru a ajuta această ţară să se apere de o potenţială invazie.
ora 13.30 Rusia a trimis rachete și tancuri în Belarus
Președintele Belarusului Alexandru Lukașenko a declarat vineri că Belarus și Rusia ar putea ”lovi atât de tare, încât va fi un iad de plătit” dacă Occidentul și Ucraina va continua să îi ”bâzăie la cap” pe cei doi aliați apropiați.
Potrivit Associated Press, Rusia a trimis un număr necunoscut de trupe în Belarus, pentru exerciții militare de război majore, care au loc la începutul acestei săptămâni, însă această desfășurare va consolida și mai mult mijloacele militare ruse în apropierea Ucrainei, pe fondul temerilor Occidentului cu privire la o invazie. VIDEO aici.
ora 11.10 Primul transport militar din pachetul de asistenţă american de 200 milioane de dolari a sosit la Kiev
Primul din cele câteva transporturi din pachetul de asistenţă de securitate în valoare de 200 milioane de dolari acordat de Statele Unite armatei ucrainene, autorizat în decembrie de preşedintele Joe Biden, a sosit la Kiev, a anunţat sâmbătă ambasada americană, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
The first shipment of assistance recently directed by President Biden to Ukraine arrived in Ukraine tonight. This shipment includes close to
— U.S. Embassy Kyiv (@USEmbassyKyiv) January 22, 2022
200,000 pounds of lethal aid, including ammunition for the front line defenders of Ukraine. [1/2] pic.twitter.com/YeYanK0Px6
'Donaţia, constând în 90 de tone de asistenţă letală de securitate şi care include muniţie pentru apărătorii din prima linie ai Ucrainei, demonstrează angajamentul puternic al Statelor Unite faţă de dreptul suveran al Ucrainei la autoapărare', se arată într-o postare pe Facebook a ambasadei americane.
Un avion cargo a aterizat la Kiev în cursul nopţii, ambasada publicând fotografii din timpul descărcării materialelor.
În replică, Ministerul Apărării al Ucrainei a mulţumit Statelor Unite pentru ajutorul acordat.
'Prin această nouă autorizare, Statele Unite s-au angajat la peste 650 milioane de dolari de asistenţă de securitate pentru Ucraina anul trecut şi la peste 2,7 miliarde de dolari în asistenţă de securitate pentru Ucraina începând din 2014', a mai amintit ambasada SUA.
'Statele Unite vor continua să furnizeze o astfel de asistenţă pentru a sprijini Forţele Armate ale Ucrainei în efortul lor actual de a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei împotriva agresiunii ruse', a mai indicat ambasada americană la Kiev.
UPDATE ora 08.40 Lukașenko, aliatul Rusiei, amenință Ucraina cu ”consecințe”
Dictatorul belarus Aleksandr Lukașenko a acuzat conducerea Ucrainei că este haotică și a subliniat faptul că granița Belarusului cu Ucraina trebuie protejată.
”Ne doare când vedem ce se întâmplă în Ucraina. Conducerea sa politică actuală, fiind sub control extern, se comportă uneori imprevizibil și irațional. Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru această imprevizibilitate și iraționalitate și, Doamne ferește, pentru acțiuni militare. Belarus și Ucraina au aproape 1.500 km de frontieră comună, ceea ce este destul de mult”, a spus Lukașenko, potrivit Kiev Post.
Şeful ONU "convins" că nu va fi o invazie rusă în Ucraina
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat vineri că este "convins" că o invazie sau o incursiune militară rusă în Ucraina "nu se va întâmpla" exprimându-şi speranţa că diplomaţia va rezolva criza în curs, în special dintre Rusia şi Statele Unite, notează AFP.
"Nu ar trebui să fie o intervenţie militară acolo", a spus şeful ONU în cursul unei conferinţe de presă. "Sunt convins că acest lucru nu se va întâmpla" şi "sper cu convingere să am dreptate", a adăugat el.
"Cred că diplomaţia este calea de a rezolva problemele”, a mai subliniat Antonio Guterres, insistând că este necesar "să evităm ce este mai rău".
Pentagonul anunţă un exerciţiu naval al NATO în Marea Mediterană
Pentagonul a anunţat vineri lansarea unui exerciţiu naval pe scară mare al NATO în Marea Mediterană, luni, cu participarea portavionului american USS Harry Truman, în plină tensiune cu Rusia care a anunţat şi ea manevre navale în acelaşi moment, scrie AFP.
"Neptune Strike 22 va dura până la 4 februarie şi are scopul de a demonstra capacitatea NATO de a integra forţa de lovitură maritimă sofisticată a unui grup aeropurtat în sprijinul eforturilor de descurajare şi apărare ale Alianţei", a anunţat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby.
El a dat asigurări că acest exerciţiu este în pregătire din 2020 şi că nu are nimic de-a face cu tensiunile actuale din jurul Ucrainei, deşi Neptune Strike 2022 nu figura pe lista exerciţiilor prevăzute în 2022 publicată la 14 decembrie de NATO pe site-ul său.
"Exerciţiul în sine nu este conceput pentru a contracara genul de scenarii care ar putea apărea în jurul Ucrainei", a afirmat el. "Este într-adevăr un exerciţiu naval al NATO (...) destinat să testeze o gamă largă de capacităţi navale pe care dorim să ne asigurăm că le vom consolida în continuare", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Rusia a anunţat joi exerciţii navale de amploare din toate direcţiile. Peste 140 de nave de război şi aproximativ 10.000 de militari vor lua parte în lunile ianuarie şi februarie la aceste exerciţii desfăşurate în apele Mării Mediterane, ale Mării Nordului, în Marea Ohotsk, în partea de nord-est a Oceanului Atlantic şi în Oceanul Pacific.
John Kirby a recunoscut că situaţia tensionată cu Rusia a suscitat dezbateri cu aliaţii cu privire la desfăşurarea acestui exerciţiu naval. "După discuţii cu aliaţii noştri din NATO, s-a decis să mergem mai departe", a precizat el.
USS Harry Truman şi grupul său aeronaval au sosit în Marea Mediterană la 14 decembrie.
Portavionul urma să se alăture zonei de operaţiuni a Comandamentului Central (CENTCOM), dar secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a decis la sfârşitul lui decembrie să îl ţină în Marea Mediterană pentru a-i "linişti" pe europeni în faţa fricţiunilor cu Rusia.
Fără a menţiona tensiunile din jurul Ucrainei, unde Kievul şi aliaţii săi occidentali acuză Moscova că a desfăşurat 100.000 de soldaţi la frontierele ţării în aşteptarea unei posibile invazii, Pentagonul a subliniat că această schimbare de itinerariu "reflectă necesitatea unei prezenţe continue în Europa".
Negocierile de la Geneva dintre SUA și Rusia
Discuțiile de la Geneva, descrise de analiști drept întâlnirea ultimei șanse, au început într-o atmosferă gravă și cu așteptări minime.
Dispoziția celor doi responsabili a fost cum nu se poate mai diferită: Antony Blinken - sobru și crispat, șeful diplomației ruse - frapant de nonșalant.
La finalul celor 90 de minute de discuții, însă, tensiunile par să fi fost dezamorsate... pentru moment.
Serghei Lavrov: „Acesta nu este "sfârșitul dialogului" dintre cele două părți.”
Antony Blinken: „Calea de urmat este continuarea discuțiilor. Cred ca am trecut pe un canal de comunicare mai limpede, în care ne ascultăm reciproc ingrijorările și pozițiile. Să vedem ce aduc zilele următoare.”
Concluziile, formulate separat de cei doi diplomați, au fost de natură să mai împrăștie din norii negri adunați în Estul Europei, în ultimele zile.
Serghei Lavrov: „Am avut o discuție sinceră și deschisă cu Antony Blinken. El a fost de acord că este nevoie de mai multă rațiune în derularea acestui dialog. Sper că emoțiile se vor potoli, chiar dacă nu exista garanții.”
Antony Blinken: „Ne vom împărtăși în scris săptămâna viitoare ideile și vom răspunde la îngrijorările ridicate de Rusia. Vom continua discuțiile după aceea. Sunt dosare în care, pe baza reciprocității, putem satisface unele dintre îngrijorările celorlalți: de exemplu mai multă transparență cu privire la activitățile militare, măsuri de reducere a riscurilor, controlul armamentului. Dar, nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nici despre Europa fără Europa.”
Pentru unii analiști politici, adevărata miză nu este aderarea Ucrainei la NATO, ci trupele și tehnica militară prezente în statele din flancul drept al Alianței, printre care este și România.
Volodymyr Fesenko, analist politic: „SUA și Rusia pot să cadă de acord pe marginea unor probleme specifice, cum ar fi limitarea rachetelor cu rază medie de acțiune. Ucraina nu are așa ceva, mai degrabă e o problemă între unele state est-europene și Rusia.”
Ignorând elefantul din cameră, prezența a peste 100.000 de soldați ruși la granița cu Ucraina, șeful diplomației de la Moscova a declarat senin: „Am explicat că Rusia nu are niciun plan privind atacarea Ucrainei, nu am amenințat niciodată poporul ucrainean.”
Ceea ce nu înseamna că occidentalii se mulțumesc cu declarația lui Lavrov drept garanție de pace.
Antony Blinken: „Ne uităm cum stau lucrurile pe teren. Acţiunile, nu vorbele, sunt cele care contează. Dacă Rusia vrea să ne convingă că nu are intenţii agresive faţă de Ucraina, un prim pas ar fi să detensioneze situaţia retrăgându-şi forţele de la graniţa cu Ucraina.”
De asemenea, șeful diplomației americane Antony Blinken a exclus schimbarea politicii ușilor deschise asumată de NATO și a reiterat că SUA și aliații săi vor reacționa "unit, rapid și sever" la o eventuală agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei. În primul rând, cu sancțiuni economice.
Antony Blinken: „Merită amintit că nu circula gaze prin Nord Stream 2, adică gazoductul este o pârghie pentru Germania, Statele Unite şi aliaţii noştri, nu pentru Rusia. Fără îndoială, Moscova va lua în considerare asta când va decide ce face în continuare.”
Analiștii spun însă că și Rusia poate folosi arma energiei, mai ales că sunt alte 12 conducte care aduc gaze naturale rusești în Europa.
Kirill Rogov, analist politic rus independent: „Vladimir Putin va avea un avantaj foarte solid în cazul în care inițiază acțiuni împotriva Ucrainei și dacă SUA impun sancțiuni. Poate duce la destabilizarea piețelor de energie din Europa, ceea ce va genera costuri ridicate (pentru populație).”
Sursa: Agerpres, StirilePROTV
Etichete: Rusia, Ucraina, razboi, vladimir putin, conflict,
Dată publicare:
22-01-2022 07:32
