Cronologia evenimentelor. Încă din 1997 Rusia cerea ca NATO să-şi ţină armele şi trupele departe de granițele sale

”O asemenea pretenţie este pe cât de inoportună, pe atât de lipsită de orice fundament''. Lucrurile au intrat însă pe un făgaş normal după întâlnirea de la Geneva dintre ministrul rus de externe Serghei Lavrov, şi omologul lui american, Antony Blinken. Ambele părţi au convenit să îşi revizuiască cererile.

În 1997 s-a scris istorie prin semnarea acordului Rusia-NATO

Regimul Putin tot cere ca NATO să-şi ţină armele şi trupele în ţările care erau membre în 1997. La Paris, în acel an, s-a scris istorie prin semnarea acordului Rusia-NATO. Preşedintele Boris Elțîn a surprins lumea întreagă, anunţând că rachetele nucleare ruseşti nu mai sunt îndreptate spre ţările NATO, iar Clinton şi Alianţa s-au angajat să nu pună arme nucleare şi baze militare permanente în ţările care vor deveni membre NATO pe viitor.

În 1997, erau 16 ţări în NATO, iar în '99 au mai intrat trei: Polonia, Cehia şi Ungaria. Adică, exact Estul Europei şi Moscova n-a avut nimic de obiectat.

În 2004, în valul 5 al extinderii, cel mai mare din istorie, încă 7 ţări intră-n Alianţă. Printre care ţările Baltice, România şi Bulgaria.

Citește și

Tensiunile dintre Rusia și Ucraina ameninţă alimentarea cu gaz a Europei. România ar putea avea și ea probleme

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Ani de-a rândul, NATO a considerat ca Rusia îi ameninţă cel mai mult pe baltici: Estonia, Lituania şi Letonia, drept pentru care acolo a masat cele mai multe trupe străine, la nivel de câteva batalioane, cu titlul de "Prezenţa militară avansată" – mai pe româneşte, permanente.

Permanetizarea bazelor militare la Marea Neagră

După anexarea Crimeei şi ameninţarea Ucrainei cu invazia, NATO, şi exact asta a dat de înţeles şi preşedintele Franţei, va permanentiza bazele militare şi le va mări şi la Marea Neagră: în România şi Bulgaria. Ori tocmai asta încearcă ruşii să prevină, deşi n-au niciun drept de veto. Jucătorii de poker numesc asta bluff, cacealma: ceri mult ca să ai de unde să negociezi.

”Vorbim despre retragerea forțelor, echipamentelor și armelor străine și alte demersuri în vederea revenirii la configurația din 1997 pe teritoriile țărilor care nu erau membre NATO la data respectivă. Printre acestea se numără Bulgaria și România”. Este anunţul MAE rus, făcut înainte că ministrul Serghei Lavrov să participe la întâlnirea faţă-n faţă, la cel mai înalt nivel de până acum, dintre ruşi şi americani, desfăşurată la Geneva, pe problema Ucrainei.

Cristian Diaconescu, fost ministru de externe al României: "Ar pune în discuţie însăşi existenţa Alianţei Nord-Atlantice. Deci, din această perspectivă, o astfel de solicitare nu este făcută decât, cred, pentru a genera în opinia publică un anume tip de presiune, dar nu există absolut nicio şansă ca această temă, chiar să de vină o temă de dezbatere”.

Mesajul MAE privind prezența militară pe Flancul Estic al NATO

Ministerul Afacerilor Externe respinge ca fiind inoportune și lipsite de orice fundament declarațiile Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

”MAE reamintește că prezența NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliați și implementate de structurile aliate politice și militare responsabile în acest sens, este o reacție strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federației Ruse în Vecinătatea Estică" anunţă România răspicat.

Subiectul "Ucraina" a fost discutat, de altfel, la cel mai înalt nivel între preşedintele ţării şi premier. Cei doi se vor întâlni şi miercuri, la şedinţa CSAT convocată de Kaus Iohannis, pe fondul posibilei invazii ruseşti în Ucraina.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"