Lazea, BNR: Cât timp avem aceste scoruri PISA și avem 40% analfabeți funcțional, nu putem spera la o economie a cunoașterii
România nu are ce îi trebuie pentru a deveni o economie hight-tech, pentru că nu a pus bazele pentru aşa ceva, şi se îndreaptă spre o economie a serviciilor, consideră Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României.
„Eu, personal, nu cred că avem ce ne trebuie pentru a deveni o economie high-tech, pentru că nu am pus bazele pentru a avea aşa ceva, atât în ceea ce priveşte sistemul educaţional, cât şi în ce priveşte sistemul de cercetare-inovare.
Cât timp avem în sistemul educaţional scorurile la PISA pe care le avem şi 40% analfabeţi funcţional, nu putem spera la o economie bazată pe cunoaştere. Şi prima măsură care trebuie luată acum pentru ca, eventual peste 15-20 de ani, să putem aspira la o economie a cunoaşterii, este un sistem de stimulente şi penalizări pentru profesori, ca să meargă în mediul rural", a declarat Lazea la summit-ul "Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană", precizând că vorbeşte în nume personal.
El a subliniat că, de 12 ani, vine cu o propunere, pe care pare că nu o aude nimeni, şi anume să fie acordate burse de stat celor mai buni elevi de liceu din mediul rural, sub semnătura acestora că, odată terminate studiile, se vor întoarce şi vor presta măcar trei-cinci ani, în contul bursei pe care au primit-o, în localitatea lor de baştină, iar dacă nu se vor întoarce să suporte în întregime costul bursei, eventual cu dobânzi, cu penalizări.
„Trebuie găsit un mecanism de piaţă, subliniez de piaţă, prin care să-i ajuţi pe cei mai brilianţi dintre elevii din mediul rural (...) şi, ajutându-i pe ei, să-i ajuţi şi pe copiii ceilalţi. Deci asta trebuie făcut în învăţământ, dacă vrem, peste 15 ani, să sperăm la o economie a cunoaşterii", a spus oficialul BNR.
Iar în ceea ce priveşte sistemul de cercetare-inovare, acesta susţine că nu există nici cea mai mică legătură între cei patru actori care sunt parte a acestui sistem, adică între inovator, respectiv inginerul care vine cu ideea, producător, comerciant şi specialistul în proprietate intelectuală.
„Inovatorul, el fiind inginer, n-are nicio treabă cu proprietăţi intelectuale, chestii juridice, economice. El a inventat mătura care zboară prin aer. Lui îi trebuie un ecosistem în care, prin apăsarea unei taste, să i se afişeze o listă cu toţi specialiştii de proprietate intelectuală din judeţ şi din ţară.
Pe o altă tastă să apese şi să apară toţi producătorii din ţară sau din străinătate care produc din specificul respectiv, din gama respectivă de produse şi unde el să se ducă să-şi prezinte invenţia odată ce ea a fost brevetată. Şi, în sfârşit, o listă de comercianţi unde aceeaşi invenţie să poată fi.... Asta este o chestie simplă, se poate face un program informatic, un ecosistem în care toate aceste patru părţi să vină împreună. În România ele nu ştiu una de alta sau, dacă ştiu, o ştiu la modul întâmplător", a explicat Valentin Lazea.
Pe de altă parte, economistul a semnalat că, în opinia sa, România, şi Europa în general, se îndreaptă spre o economie a serviciilor, având aceleaşi constrângeri: le lipsesc anumite resurse strategice pentru producţia industrială, precum pământuri rare, forţa de muncă este mai scumpă decât în alte continente, respectiv Asia, Africa, America Latină, şi cerinţele climatice sunt mai stringente în ţările europene decât în alte state.
„Având în vedere aceste constrângeri, noi şi europenii ne vom îndrepta, vrând nevrând, spre servicii", a punctat Lazea.
Acesta a menţionat că România are deja un excedent, adică exporturi mai mari decât importurile, în trei ramuri - transporturi internaţionale, servicii informatice şi informaţionale şi servicii de prelucrare a bunurilor, dar are un deficit "pe care n-ar trebui să-l aibă" în ceea ce priveşte turismul internaţional, serviciile de construcţii şi serviciile personale, culturale, recreaţionale.
„De exemplu, în materie de turism internaţional ar trebui să promovăm mult mai asiduu nu doar litoralul şi muntele, ci şi turismul cultural, religios, istoric, sportiv etc, toate acele lucruri în care suntem competitivi, dar nu ştim să le promovăm. În materie de servicii de construcţii înregistrăm un deficit când avem atâţia muncitori români la lucru peste hotare.
Oare nu s-ar putea face nişte echipe care să pornească de la design, proiectare, arhitectură, nu numai forţă brută? Şi, în sfârşit, în ceea ce priveşte serviciile personale şi culturale şi rerecreaţionale, avem avantajul că în România avem o foarte bună cunoaştere a limbilor străine, care ar trebui să ne facă lideri în acest domeniu. De exemplu, case de îngrijire a bătrânilor pentru clienţii bogaţi din Europa.
Deci, să vină nemţoaicele, în loc să meargă în Thailanda sau nu ştiu unde li se oferă servicii, să vină în localităţi mai mici din România unde să poată fi îngrijite contra bani destul de mulţi. Sau producţie cinematografică europeană utilizând infrastructura noastră. Deci, spre servicii ne vom îndrepta", a precizat economistul.
Valentin Lazea a participat vineri la summit-ul „Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederaţia Patronală Concordia.
Sursa: Agerpres
Etichete: romania, educație, BNR, economie, Valentin Lazea,
Dată publicare:
07-11-2025 17:16
