Kronika cere locuri speciale pentru judecători și procurori maghiari. Au probleme pentru că nu cunosc bine limba română
Numărul judecătorilor și procurorilor de etnie maghiară este redus raportat la numărul total al ungurilor din România, consideră jurnaliștii maghiari ai publicației Krónikaonline.ro.
La admiterea în magistratura de la Bucureşti ar trebui asigurate locuri speciale pentru maghiari, scrie Krónikaonline.ro, unde sunt prezentate date oficiale şi sunt întrebate şi persoane care cunosc sistemul, potrivit Hirado.hu.
Potrivit portalulului maghiar de ştiri, numărul judecătorilor şi procurorilor vorbitori de limbă maghiară din România este de aprox. 1%, în timp ce statisticile oficiale arată că ponderea maghiarilor în populaţia totală a României este de 6%. Recent, preşedintele Klaus Iohannis a numit 101 noi judecători şi procurori, însă printre aceştia nu se regăseşte nici măcar un singur maghiar, se precizează în articol.
Datele publicate pe portalul instanţelor de judecată din România, arată că „situaţia este deprimantă şi în cele trei judeţe din Ţinutul Secuiesc”, susțin semnatarii articoluluil. Pe lista celor 27 de judecători care lucrează în judeţul Mureş nu se regăseşte nici măcar un singur nume maghiar, pe cea din judeţele Harghita şi Covasna, câte trei, iar în judeţele Bihor, Satu Mare, Cluj şi Arad, nici măcar atâtea.
Şi printre grefieri sunt puţini maghiari, iar potrivit autorului articolului, „nu este întâmplător nici faptul că deşi face parte din coaliţia guvernamentală, un minister în care UDMR nu are niciun secretar de stat sau alt funcţionar este tocmai Ministerul Justiţiei”.
„Examenul de admitere în magistratură este foarte strict”
În Institutul Naţional al Magistraturii, unde sunt pregătiţi judecătorii şi procurorii, minorităţilor naţionale nu le sunt rezervate locuri speciale, astfel că maghiarii ajung acolo rareori.
Judecătorul Péter Fodor, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Harghita, a declarat pentru “Krónika”: „examenul de admitere în magistratură este foarte strict, există 40-60 de candidaţi pe un loc, astfel că un maghiar are şanse să intre doar dacă pe lângă o pregătire profesională temeinică are şi cunoştinţe perfecte de limba română.”
„Avocaţii maghiari care activează în barourile din Ţinutul Secuiesc au probleme nu cu pregătirea profesională, ci cu competenţele lingvistice. În şedinţele de judecată putem vedea cât de incorect vorbesc unii limba română. Un avocat maghiar cu astfel de cunoştinţe lingvistice nu are nicio şansă să intre la magistratură”, a scris portalul, citându-l pe judecător.
Într-un sondaj realizat în 2021, 1,2% dintre judecătorii şi procurorii din România s-au declarat a fi maghiari, iar de atunci, acest raport s-a deteriorat, spune avocatul şi conferenţiarul universitar Szilárd Sztranyiczki, prodecan al Universităţii “Sapientia”, a declarat pentru Krónika:
Sztranyiczki a recunoscut că este dificil să intri în magistratură, însă nu imposibil, iar în opinia sa, una dintre sarcinile principale ale pregătirii de jurişti de la Cluj-Napoca este ca institutul de la Bucureşti să aibă cât mai mulţi absolvenţi maghiari.
De aceea, în cadrul programului de formare în drept care a fost demarat în urmă cu zece ani la facultatea de la Cluj-Napoca a Sapientia, disciplinele principale sunt predate în limba română, existând însă şi materiale suplimentare în limba maghiară. Cei mai buni studenţi sunt pregătiţi şi pentru magistratură, iar unul dintre absolvenţii lor a reuşit deja să intre în institut.
„Studenţilor noştri le predau şi judecători şi procurori români: avem o nouă abordare şi suntem foarte riguroşi în încercarea de a pregăti juriştii maghiari care în viitorul apropiat vor putea să crească numărul profesioniştilor maghiari care lipsesc din justiţia din România”, a spus Szilárd Sztranyiczki, pentru “Krónika”.
La fel cum la formarea de poliţişti, minorităţilor naţionale le sunt rezervate locuri speciale, o soluţie similară este necesară şi în formarea de judecători şi procurori, a adăugat Sztranyiczki.
„Acesta ar trebui să fie subiect de negocieri politice! Dacă în aşezările din Transilvania în care locuiesc maghiari sunt detaşaţi poliţişti care au ca limbă maternă limba maghiară, dintr-un motiv similar este nevoie şi de judecători şi procurori maghiari”, a mai spus Szilárd Sztranyiczki.
Etichete: judecatori, maghiari, magistratură, procurori,
