Iohannis a condamnat agresiunea rusă din Ucraina. Consiliul European a decis sancţiuni economice împotriva Rusiei

Klaus Iohannis
Agerpres

Consiliul European a decis sancţiuni economice împotriva Rusiei şi va pregăti un set şi pentru Belarus.

Prezent la reuniunea extraordinară a consiliului, preşedintee Klaus Iohannis a condamnat agresiunea rusă din Ucraina şi a subliniat că UE trebuie să îşi apere principiile şi vlorile, plledând pentru atenuarea impactului negativ al acţiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova şi Georgiei, scrie news.ro.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 24 februarie 2022, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European, convocată ca urmare a agresiunii militare neprovocate şi nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei. Preşedintele Ucrainei, Volodâmâr Zelenski, a intervenit prin videoconferinţă, prezentând evoluţiile în curs ale situaţiei de securitate. Liderii europeni au condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea militară rusă la adresa Ucrainei, evidenţiind că acţiunile militare ilegale ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional şi a principiilor Cartei ONU şi subminează stabilitatea şi securitatea la nivel european şi global. Şefii de stat şi de guvern au arătat că Federaţia Rusă este singura responsabilă pentru acest act de agresiune şi pentru pierderile de vieţi omeneşti şi distrugerile pe care le va provoca”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Liderii UE au cerut Rusiei încetarea imediată a acţiunilor militare, retragerea necondiţionată a tuturor forţelor şi echipamentului militar de pe întreg teritoriul Ucrainei şi respectarea deplină a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional.

Consiliul European a agreat politic un pachet de măsuri restrictive suplimentare, prin care vor impune costuri masive şi severe Rusiei pentru acţiunile sale, pachet agreat în strânsă cooperare cu partenerii şi aliaţii.

Citește și
ucraina
Continuă bombardamentele în Ucraina. Au fost atacuri în zona aeroportului Hostomel. Teroarea s-a instalat și la Odessa

În cadrul reuniunii, liderii europeni au condamnat puternic implicarea Belarusului în agresiunea la adresa Ucrainei, solicitându-i să se abţină de la astfel de acţiuni şi să îşi respecte obligaţiile internaţionale.

Sancţiunile agreate de Consiliul European vor acoperi sectoarele financiar, energetic, al transporturilor, bunurile cu dublă utilizare, precum şi controlul şi finanţarea exporturilor, politica de vize, listările adiţionale ale unor persoane şi entităţi, precum şi noi criterii de listare. Consiliul Uniunii Europene urmează să adopte, fără întârziere, propunerile pregătite de Comisia Europeană şi de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene. Liderii europeni au solicitat pregătirea şi adoptarea de urgenţă a unui pachet suplimentar de sancţiuni individuale şi economice, care va include, de asemenea, şi Belarus, conform Administraţiei Prezidenţiale.

Consiliul European a deplâns pierderile tragice de vieţi omeneşti cauzate de agresiunea rusă, solicitând Rusiei şi forţelor armate susţinute de Rusia să permită accesul umanitar neîngrădit către toate persoanele aflate în suferinţă.

Şefii de stat şi de guvern au evidenţiat solidaritatea faţă de Ucraina şi populaţia sa, pe care vor continua să le sprijine, împreună cu partenerii internaţionali, prin măsuri politice, financiare, umanitare şi logistice, precum şi prin organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor. În continuarea deciziei sale din decembrie 2016, Consiliul European a recunoscut aspiraţiile europene şi alegerea europeană ale Ucrainei, conform Acordului de Asociere.

Liderii europeni au convenit, totodată, că Uniunea Europeană va continua să coopereze strâns cu vecinii săi şi au reiterat sprijinul necondiţionat şi angajamentul faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova şi ale Georgiei. Uniunea Europeană va continua coordonarea strânsă cu partenerii şi aliaţii săi în cadrul ONU, OSCE, NATO şi G7.

În intervenţia sa, preşedintele Klaus Iohannis a condamnat în cei mai fermi termeni agresiunea armată de proporţii a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Preşedintele României a evidenţiat impactul acţiunilor inacceptabile ale Rusiei asupra securităţii şi a stabilităţii vecinătăţii estice, precum şi consecinţele severe asupra securităţii europene şi euroatlantice, aceste acte încălcând flagrant angajamentele asumate de Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte rolul său de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU.

Iohannis a calificat atacul trupelor ruseşti asupra mai multor regiuni din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, drept un act deliberat şi neechivoc de agresiune împotriva unui stat independent şi suveran.

El a subliniat că, în această situaţie atât de dificilă, Uniunea Europeană trebuie să continue să îşi apere valorile şi principiile, evidenţiind importanţa unităţii şi legăturilor cu partenerii apropiaţi din regiune şi la nivel global.

Preşedintele Klaus Iohannis a sprijinit reacţia fermă şi rapidă a Uniunii Europene, inclusiv adoptarea pachetului puternic de sancţiuni şi pregătirea, în continuare, a unor sancţiuni individuale şi economice suplimentare, care să vizeze şi Belarus.

Totodată, a subliniat deplina solidaritate a României cu Ucraina şi poporul ucrainean şi a precizat că ţara noastră va continua să ofere sprijin, în principal asistenţă umanitară.

Preşedintele României a pledat pentru atenuarea impactului negativ al acţiunilor Rusiei asupra Republicii Moldova şi Georgiei, state partenere care resimt deja presiunea din partea Moscovei, accentuând importanţa oferirii sprijinului financiar necesar pentru consolidarea rezilienţei partenerilor. Considerând actuala situaţie drept cea mai mare provocare din istoria recentă a Europei, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat necesitatea continuării coordonării strânse a reacţiilor şi a abordărilor cu partenerii euroatlantici, în special SUA şi la nivel NATO”, a mai transmis Preşedinţia.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Poveștile ucrainenilor care fug în România, ca să scape de război. „Suntem înconjurați de ruși. Nu știu ce vor face cu noi”
Poveștile ucrainenilor care fug în România, ca să scape de război. „Suntem înconjurați de ruși. Nu știu ce vor face cu noi”

Îngroziți de trupele rusești, care seamănă moarte printre ai lor, sute de ucraineni au luat cu asalt granițele, inclusiv pe cea a României.

Continuă bombardamentele în Ucraina. Au fost atacuri în zona aeroportului Hostomel. Teroarea s-a instalat și la Odessa
Continuă bombardamentele în Ucraina. Au fost atacuri în zona aeroportului Hostomel. Teroarea s-a instalat și la Odessa

Din păcate, avertismentele lansate de americani cu doar câteva ore înainte de invazia rusească s-au adeverit joi, la primele ore ale dimineții.

Recomandări
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO

Responsabilii americani i-au avertizat pe omologii europeni că, dacă nu-și consolidează până în 2027 capacitățile defensive, Statele Unite își vor sista participarea la anumite mecanisme de apărare ale NATO.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.