Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat definitiv unul dintre cele mai tensionate litigii dintre puterea judecătorească și cea executivă.
Instanța supremă a respins joi recursul Guvernului și a menținut obligația Executivului și a Ministerului Finanțelor de a asigura integral fondurile pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, o sumă care se ridică la 4,8 miliarde de lei, potrivit estimărilor premierului interimar Ilie Bolojan, arată news.ro.
Dincolo de decizia juridică, ICCJ a transmis un comunicat cu un ton extrem de sever la adresa autorităților executive, acuzând o „manieră ostentativă” de subminare a statului de drept și avertizând că lipsa banilor de la buget nu poate fi o scuză pentru nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive.
„Fără derogări arbitrare și fără subordonarea legii unor considerente bugetare”
Magistrații de la instanța supremă au ținut să reamintească un principiu fundamental al democrației: statul nu poate fi mai presus de lege, nici măcar atunci când vine vorba de bani.
„Obligaţiile stabilite prin lege şi consacrate prin hotărâri judecătoreşti definitive trebuie executate de autorităţile publice, fără derogări arbitrare, fără tergiversări nejustificate şi fără subordonarea respectării legii unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”, se arată în comunicatul ICCJ.
Judecătorii au desființat argumentul Guvernului legat de lipsa fondurilor: „Statul nu poate recunoaşte existenţa unei datorii prin propriile acte normative şi, în acelaşi timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia. (...) Respectarea Constituţiei şi a legii nu este condiţionată de voinţa politică a Guvernului sau de priorităţile conjuncturale ale puterii executive”.
Nu e vorba de „privilegii”, ci de o problemă sistemică ce afectează 400.000 de angajați
ICCJ a răspuns și narativei publice lansate în spațiul politic, care prezenta acest litigiu ca pe o luptă pentru „privilegiile” magistraților. Instanța supremă atrage atenția că reducerea dezbaterii la acest aspect înseamnă ignorarea unei disfuncționalități sistemice care afectează întregul aparat de stat.
„Datele statistice relevă că peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaţionale au solicitat în instanţă recunoaşterea unor drepturi salariale. (...) Nu privilegiile sunt în discuţie, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege. Executarea hotărârilor judecătoreşti nu reprezintă o concesie făcută de Guvern”, subliniază ICCJ, precizând că disciplina bugetară nu poate fi invocată pentru a justifica neexecutarea legii.
Sancțiuni dure pentru Guvern și eșecul lui Bolojan la CCR
Litigiul a plecat de la decizia premierului interimar Ilie Bolojan din 19 martie 2026, care a anunțat atunci că taie din bugetul destinat drepturilor obținute de magistrați în instanță pentru a susține un pachet social propus de PSD.
Ca urmare a refuzului Guvernului de a aloca banii, Curtea de Apel București (CAB) a obligat Executivul și Ministerul Finanțelor să plătească integral datoriile, aplicând sancțiuni usturătoare pentru fiecare zi de întârziere:
- Penalități de 1% din sumă pentru fiecare zi de întârziere;
- O amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere (care se face venit la bugetul de stat).
Încercarea lui Ilie Bolojan de a bloca plata prin invocarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și ICCJ a eșuat lamentabil. Pe 7 octombrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins cererea ca inadmisibilă, transmițând că CCR nu poate fi folosită ca o „instanță de control judiciar” pentru a scăpa de executarea unor hotărâri definitive.
Decizia de joi a ICCJ este definitivă și executorie, punând o presiune uriașă pe Guvern pentru a găsi de urgență cele 4,8 miliarde de lei, sub riscul activării sancțiunilor financiare zilnice.
