ÎCCJ decide astăzi, după șase amânări, în cazul restanțelor salariale de aproape 5 miliarde de lei ale magistraților

Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, suma care ar trebui achitată se ridică la 4,8 miliarde lei. Hotărârea instanţei supreme ar veni la o zi după ce Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă cererea lui Bolojan pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi ICCJ.

În 5 mai, ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca Executivul şi Ministerul Finanţelor (MF) să asigure fondurile necesare plăţii unor restanţe salariale pentru magistraţi, scadente în 2026, scrie News.ro. 

Instanţa obliga cele două instituţii să aloce "integral" sumele solicitate, "inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul", "sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere". 

De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului şi MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanţei. 

Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, luată de la primul termen, a fost atacată cu recurs la instanţa supremă.

Dosarul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a formulat o cerere în contencios administrativ şi fiscal pentru ca Executivul şi Ministerul Finanţelor să asigure fondurile necesare plăţii integrale a drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite a fost înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti în 30 martie 2026.

Instanţa a stabilit un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Totodată, CAB a respins ca neîntemeiate excepţiile invocate de către pârâţi şi a admis cererea accesorie formulată de către intervenientul Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial.

În acelaşi timp, instanţa CAB a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României şi a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare formulată de către Ministerul Finanţelor la adresa judecătoarei Buşu Ramona.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a iniţiat demersul respectiv după ce Ilie Bolojan a anunţat, în 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susţinută de coaliţie.

"Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi", afirma Bolojan.

În 2 iulie, Ilie Bolojan a anunţat că a fost sesizată Curtea Constituţională a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a explicat că puterea judecătorească "nu are legitimitatea şi nici competenţa tehnică" de a stabili cum se distribuie banii dintr-un buget general consolidat.

"De ce am decis să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional", a explicat Bolojan la finalul şedinţei de Guvern din 2 iulie.

Magistraţii instanţei supreme au apreciat, la vremea respectivă, că este "fără precedent" ca, înainte de soluţionarea unui litigiu, una dintre părţile din proces să califice conduita instanţei drept neconstituţională şi să formuleze acuzaţii privind depăşirea competenţelor acesteia.

Miercuri, 7 octombrie, Curtea Constituţională a României a respins ca inadmisibilă cererea depusă de Ilie Bolojan pentru soluţionarea conflictului juridic între Guvern şi ICCJ, constatând că, potrivit jurisprudenţei sale constante, „atribuţia prevăzută de art.146 lit.e) din Constituţie nu poate fi utilizată ca o cale de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti şi nu poate transforma Curtea Constituţională într-o instanţă de control judiciar".

Judecătorii CCR au afirmat că motivele invocate prin cerere privesc exclusiv aspecte ce ţin de activitatea instanţei judecătoreşti - soluţionarea cererii de recuzare, ritmul judecăţii, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalităţile stabilite şi interpretarea normelor incidente -, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea şi temeinicia hotărârii judecătoreşti pronunţate şi pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituţională, consacrat de art.146 lit.e) din Constituţie.

"Curtea a mai reţinut că nu are competenţa de a cenzura sau reforma hotărârile judecătoreşti, aşa cum a statuat în jurisprudenţa sa (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.988 din 1 octombrie 2008)", au mai explicat judecătorii CCR.

În consecinţă, cererea lui Ilie Bolojan "excedează sferei conflictului juridic de natură constituţională şi urmăreşte utilizarea atribuţiei prevăzute de art.146 lit.e) din Constituţie în scopul reformării unei soluţii pronunţate de o instanţă judecătorească, finalitate incompatibilă cu competenţa Curţii Constituţionale".

Ulterior, reprezentanţii ÎCCJ au afirmat că în realitate sesizarea „a pus în discuţie dreptul de acces la instanţă a unei categorii profesionale - magistraţii” şi au menţionat că un litigiu pierdut „nu devine conflict constituţional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanţelor”. 

„Soluţia pronunţată reafirmă o regulă esenţială a statului de drept: hotărârile judecătoreşti se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituţional”, a mai arătat sursa citată.