S-au evaporat 6 miliarde de lei. INS a revizuit în jos creșterea economică a României de anul trecut, din mandatul Ciolacu I

oameni pe strada
Shutterstock

Vești proaste de la INS. Evoluția economiei românești a fost mai proastă decât indicau cifrele de la finalul anului trecut, investițiile fiind mai mici decât estimările inițiale.

Datele comunicate de Institutul Național de Stattistică arată faptul că produsul intern brut (PIB) a avut o creștere reală de 0,8%, asta în timp ce estimările din luma martie 2025 plasau creșterea la 0,9%, notează Profit.ro.

Noile cifre păstrează creșterea PIB-ului sub prognoza pe care a fost iniţial făcut bugetul pe 2024 şi în baza căreia au fost angajate cheltuielile publice.

Pentru trimestrul 4 din 2024, estimările privind creșterea economiei au fost revizuite în scădere față de calculele anterioare, atât în comparație cu același trimestru din 2023, cât și față de trimestrul anterior. Astfel, creșterea PIB față de T4 2023 a fost recalculată în jos cu 0,3%, la 0,5%, iar avansul față de T3 2024 a fost ajustat la 0,6%.

S-au evaporat, din pix, șase miliarde de lei

În 2024, PIB-ul a ajuns la 1.760 miliarde de lei, în scădere cu 6 miliarde față de estimările inițiale. Această situație pune și evoluția deficitului bugetar, indicatorul plasându-se în realitate la 8,7% din PIB%, peste estimarea de 8,65% din PIB, depășind astfel ținta de 4%.

Citește și
Tanczos Barna și Marcel Ciolacu
România are un deficit de 1,58% din PIB în primele două luni din 2025. Ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană, în pericol

Revizuirea datelor de către INS, proces statistic normal, este importantă în acest context pentru că reliefează o încetinire a creșterii economice, ceea ce poate pune în pericol execuția bugetului pe anul în curs.

Pentru 2025, bugetul, cea mai importantă lege anuală a statului, a fost fundamentat pe o creștere economică de 2,5% din PIB. Dacă această creștere, pe fondul scăderii ritmului de la final de 2024, nu va fi atinsă, atunci vor fi afectate veniturile. 

Semne de încetinire economică pe fond de evaziune record

După cum Știrile ProTV.ro a atras atenția, execuția bugetară din primele două luni ale acestui an nu a fost dintre cele mai fericite. Deficitul bugetar a fost de 1,58%, mai mult simbolic sub cel de 1,64% înregistrat în perioada similară a anului precedent, în condițiile în care Guvernul are de redus deficitul bugetar de la 8,7% din PIB în 2024 la 7% din PIB anul acesta.

Mai mult, încasările la TVA ale Fiscului au scăzut, ceea ce poate reflecta o scădere a consumului, care este, din păcate, motorul principal al economiei locale. 

Șeful Finanțelor, în subordinea căruia se află și ANAF era însă destul de optimist acum o lună. „Colectarea ANAF pe salarii şi pe TVA este pe un trend acceptabil în primele trei luni. Cu siguranţă colectarea depinde şi de situaţia economică. Şi, dacă situaţie economică internaţională se schimbă, şi relaţiile comerciale, companii româneşti cu companii germane, se schimbă, se aşează pe alţi piloni, pe alt palier”, a declarat Tanczos Barna. 

Faptul că ministrul este mulțumit pare contrar statisticilor oficiale, din care reiese că România are una dintre cele mai mari evaziuni pe TVA din Europa.

Evoluția PIB-ului în ultimului an

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2024 a fost, pe serie brută, de 1.760 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,8% faţă de anul 2023, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Economia României în trimestrul IV 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% comparativ cu trimestrul III 2024. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 0,5%, atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier, transmite INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2024, fiind înregistrate modificări faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 7 martie 2025.

Seria ajustată sezonier

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul IV 2024 a fost de 451,391 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,6% faţă de trimestrul III 2024 şi în creştere cu 0,5% faţă de trimestrul IV 2023.

Serie brută

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2024 a fost de 1.760 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,8% faţă de anul 2023. Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2024 a fost de 521,02 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,5% faţă de trimestrul IV 2023.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului intern brut

În privinţa contribuţiilor la creşterea PIB pe categorii de resurse, pentru anul 2024, nu s-au înregistrat, în general, modificări faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 53 din 7 martie 2025:

- Agricultura, silvicultura şi pescuitul de la -0,4% la -0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +4,6 puncte procentuale (de la 89,5% la 94,1%);

- Industria nu a contribuit la creşterea PIB (+0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,2 puncte procentuale (de la 100% la 99,8%);

- Construcţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,2%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat faţă de estimarea anterioară cu -0,2 puncte procentuale (de la 97,6% la 97,4%);

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la +0,4% la +0,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -0,4 puncte procentuale (de la 102,1% la 101,7%);

- Informaţiile şi comunicaţiile nu au contribuit la creşterea PIB (+0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,3%);

- Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (+0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,7%);

- Tranzacţiile imobiliare au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB (-0,1%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,7%);

- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport nu au contribuit la creşterea PIB (+0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,1%);

- Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, nu a suferit modificări ale contribuţiei între cele două estimări (+0,1%), iar volumul de activitate a scăzut faţă de estimarea anterioară cu 0,1 puncte procentuale (de la 100,6% la 100,5%);

- Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea PIB (+0,2%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (106,8% ).

În anul 2024, dinamica PIB s-a modificat în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), cu -0,1 punct procentual (de la 100,9% la 100,8%).

Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 1,0 punct procentual în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 109,6% la 108,6%.

Categorii de utilizări ale PIB-ului

Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în anul 2024, între cele două estimări, au înregistrat:

- Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +3,6% la +3,7%, ca urmare a creşterii volumului său cu 0,1 puncte procentuale de la 105,9% la 106,0%;

- Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,2% la +0,1%, ca urmare a creşterii volumului său cu 5,0 puncte procentuale de la 97,0% la 102%;

- Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la -0,2% la 0,0%, ca urmare a creşterii volumului său cu 2,1 puncte procentuale de la 97,6% la 99,7%;

- Formarea brută de capital fix, de la -0,4% la -0,9%, ca urmare a scăderii volumului său cu 1,6 puncte procentuale de la 98,3% la 96,7%.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrele I-IV 2024, fiind înregistrate modificări faţă de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 53 din 7 martie 2025. Aplicarea liniilor directoare ale Regulamentului 2304/2016 presupune asigurarea consistenţei între domeniile conturilor naţionale. Astfel, s-a realizat revizuirea trimestrelor 1, 2, 3 pentru anul de referinţă 2024.

Articol recomandat de sport.ro
Face ravagii în Premier League! Modelul polonez nu lipsește de la meciurile echipei favorite
Face ravagii în Premier League! Modelul polonez nu lipsește de la meciurile echipei favorite
Citește și...
Tanczos Barna: Ar trebui să avem încasări suplimentare de 40-50 miliarde de lei în 2025. Unde ar putea crește salariile
Tanczos Barna: Ar trebui să avem încasări suplimentare de 40-50 miliarde de lei în 2025. Unde ar putea crește salariile

Cu un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei în numai două luni și o ordonanță-trenuleț “diluată”, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, spune că lucrurile pot merge într-o direcție bună, dar cu măsuri ferme de control.

România are un deficit de 1,58% din PIB în primele două luni din 2025. Ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană, în pericol
România are un deficit de 1,58% din PIB în primele două luni din 2025. Ținta de 7% stabilită cu Comisia Europeană, în pericol

România a avut un deficit bugetar de 30 de miliarde de lei în lunile ianuarie și februarie 2025. Această sumă reprezintă 1,58% din PIB, asta în condițiile în care Guvernul și-a asumat un deficit de 7% în acest an.

Mai multe firme intrate în insolvență, în 2024. Cel mai afectat sector de activitate
Mai multe firme intrate în insolvență, în 2024. Cel mai afectat sector de activitate

Cu un deficit bugetar mare și o economie care a stagnat, 2024 a fost un an cu provocări și pentru mediul de afaceri din România.

Recomandări
De ce nu sunt destui bani la Sănătate: 2 din 3 români sunt scutiți de la plata CASS, dar beneficiază de servicii medicale
De ce nu sunt destui bani la Sănătate: 2 din 3 români sunt scutiți de la plata CASS, dar beneficiază de servicii medicale

Doar unul din trei români achită contribuția la Sănătate, însă de servicii medicale beneficiază aproape 17 milioane. Pentru că mai multe categorii sunt scutite de plata CASS, banii strânși nu acoperă nici jumătate din cheltuielile sistemului.

Ce prevede planul SUA pentru oprirea războiului din Ucraina. Putin ar obține tot ce își dorește
Ce prevede planul SUA pentru oprirea războiului din Ucraina. Putin ar obține tot ce își dorește

SUA au prezentat aliaţilor propuneri pentru a permite un acord de pace între Rusia şi Ucraina, care includ termeni pentru încetarea luptelor, dar şi relaxarea sancţiunilor asupra Moscovei în cazul unei încetări durabile a focului, scrie Bloomberg.

În Vinerea Mare, credincioșii din toată țara retrăiesc simbolic jertfa lui Iisus. ”Suntem foarte emoționați”
În Vinerea Mare, credincioșii din toată țara retrăiesc simbolic jertfa lui Iisus. ”Suntem foarte emoționați”

Este Vinerea Mare, ziua în care, potrivit tradiției creștine, Mântuitorul Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, pentru noi oamenii.